Combaterea corupţiei în lume: Ce sancţiuni prevede legislaţia în alte ţări pentru mită
Corupţia trezeşte îngrijorare la nivel mondial şi afectează atât sectorul privat, cât şi cel public, spun experţii. Fenomenul, care nu este doar o problemă etică, afectează concurenţa loială dintre companii şi poate aduce prejudcii financiare şi de imagine. În ciuda efectelor negative, nu există un drept internaţional care să ducă la eradicarea corupţiei, iar fiecare ţară a adoptat propriile legi şi strategii.
În multe ţări sancţiunile sunt mai mult de ordin administrativ decât penal, iar în altele, precum China, persoanele fizice pot fi chiar condamnate la moarte pentru fapte de corupţie. În România, legislaţia anticorupţie prevede o pedeapsă maximă cu închisoare de până la 20 de ani. Celui vinovat de acte de corupţie i se pot confisca bunurile materiale, imobiliare, iar activele - îngheţate.
Potrivit legislaţiei din Ucraina, atât cel care primeşte mită cât şi cel care oferă este pedepsit. Astfel, persoana care ia bani riscă să fie amendată cu 2.300 de euro, poate fi exclusă din anumite funcţii administrative sau pedepsită cu închisoare de până la 12 ani. Cel care oferă mită poate fi sancţionat cu o amendă de 1.550 de euro şi închisoare de până la 12 ani.
În Rusia persoanele fizice riscă până la 12 ani de închisoare şi o amendă de 12,5 milioane de euro. Legea mai prevede şi o sancţiune financiară de 70 de ori mai mare decât suma mitei oferite. În schimb, companiile sunt pedepsite cu amenzi de 2,5 milioane de euro.
În Marea Britanie, suma amenzii este nelimitată, iar legislaţia mai prevede şi închisoare de până la 10 ani. Italienii implicaţi în acte de corupţie pot fi privaţi de libertate până la 20 de ani şi sancţionaţi financiar cu până la 1,2 milioane de euro.
În Franţa pedeapsa maximă cu închisoarea este de 10 ani, iar sancţiunile financiare de 150 de mii de euro. Legislaţia din Bulgaria este mai puţin severă şi prevede închisoare de până la cinci ani pentru cel care mituieşte şi amenzi de până la 10.000 de euro.