Nu are lumină de ani de zile, iar dacă ar avea, nu are bani pentru ca s-o plătească. Îi cade podul casei, iar prin pelicula de la ferestre bate vântul. Deoarece o dor picioarele, nu poate munci. Trăieşte de pe o zi pe alta. E povestea Mariei Bărboian din satul Pănăşeşti, raionul Străşeni care niciodată nu şi-a imaginat că va ajunge să trăiescă în aşa sărăcie.

Maria Bărboian mai are un an până la pensionare, până atunci se roagă să nu moară de foame. Supraveţuieşte din mila vecinilor, care îi mai aduc câte ceva de mâncare sau o haină mai groasă. Nu ştie ce va face la iarnă, deoarece nu are sticlă în geamuri şi nici la uşa de la casă.

Banii din ajutorul social abia de-i ajung pentu pâine. Nu ştie din ce va trăi însă la iarnă, când pe lângă mâncare, mai are nevoie şi de lemne pentru foc.

Şi oamenii din sat spun că trăiesc din greu.

În satul Pănăşeşti, din raionul Străşeni sunt peste 150 de persoane care beneficiază de ajutor social, cei mai mulţi dintre ei sunt pensionari.