Sfârşitul acestui an a adus o mare tragedie pentru Africa de Sud. Tatăl naţiunii s-a stins din viaţă. Dintr-o copilărie rebelă şi-a găsit calea spre libertate prin suferinţe şi sacrificii imense. Totul a fost pentru un popor care visa la dreptate. Nelson Mandela a fost condamnat la închisoare pe viaţă, dar nu s-a lăsat învins. A unit o naţiune, dar a devenit un simbol pentru o lume întreaga. Cu privire blândă şi o voce caldă, dar fermă, Madiba sau Tata, cum îl numesc cei pe care i-a condus, a împărţit bunătate, curaj şi demnitate.

Nelson Mandela s-a stins din viaţă la vârsta de 95 de ani, în locuinţa sa din Johannesburg. Eroul luptei împotriva segregării rasiale şi primul preşedinte de culoare al Africii de Sud a murit după o lungă şedere în spital, unde a fost tratat de o infecţie pulmonară. Anunţul a fost făcut de şeful statului, Jacob Zuma, la postul naţional de televiziune.

"Dragi camarazi, dragul nostru Nelson Rolihlahla Mandela, preşedintele fondator al naţiunii noastre, ne-a părăsit. Acum se odihneşte în pace. Naţiunea noastră a pierdut cel mai ilustru fiu al său", a declarat preşedintele Africii de Sud, Jacob Zuma.

Imediat după acest anunţ, mii de oameni au venit în faţa reşedinţei lui Nelson Mandela din Johannesburg.

Autorităţile au decretat doliu naţional de zece zile. Iar cei mai mulţi dintre liderii mondiali i-au adus omagiu celui care a fost tatăl naţiunii sud-africane. Politicienii au spus că Mandela, prin exempluL propriu, i-a inspirat şi continuă să inspire milioane de oameni din toată lumea.

"Nelson Mandela nu a fost doar eroul timpurilor noastre, ci un erou al tuturor timpurilor", a declarat premierul Marii Britanii, David Cameron.

"Nelson Mandela a trăit pentru idealul său şi a făcut ca acesta să devină realitate. A făcut mai multe decât poate face un om. Am pierdut cea mai influentă, curajoasă şi una dintre cele mai bune fiinţe de pe Pământ", a afirmat preşedintele SUA, Barack Obama.

La cinci zile după moarte, zeci de mii de oameni de rând, alături de peste 100 de lideri mondiali, au asistat la cea mai mare ceremonie de comemorare din istoria modernă. Evenimentul a avut loc pe stadionul din Johannesburg.

La Johannesburg a plouat torenţial întreaga zi, dar asta nu a stricat ceremonia. Oamenii au dansat şi au cântat în tribunele stadionului. Locul este unul simbolic, întrucât acolo a avut loc finala Campionatului Mondial de Fotbal din 2010. Anume aici tatăl naţiunii sud-africane, Nelson Mandela, a apărut pentru ultima dată în public. Ceremonia a început cu aproximativ o oră întârziere, cu intonarea imnului de stat.

Mai mulţi lideri religioşi au rostit rugăciuni. Primul discurs, care a fost mai mult o mărturie în faţa mulţimii, a fost ţinut de prietenul lui Nelson Mandela, Andrew Mlangeni, care a stat în închisoare alături de fostul preşedinte. Pe scenă au mai adus un ultim omagiu fostului lider secretarul general al ONU, Ban ki-Moon, preşedintele american, Barack Obama, precum şi cel al Cubei, Raul Castro.

"Nelson Mandela ne-a arătat calea cu o inimă mai mare decât acest stadion, cu un zâmbet molipsitor care ar fi putut uşor să lumineze întreaga lume. Nelson Mandela se odihneşte, drumul lui este complet", a spus secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon.

"Un gigant al istoriei, care şi-a dus ţara spre dreptate. A fost un om în carne şi oase - un fiu, un soţ, un tată şi un prieten. Lumea vă mulţumeşte pentru că l-aţi împărţit pe Nelson Mandela cu noi. Lupta lui a fost lupta voastră, triumful lui a fost triumful vostru. Demnitatea şi speranţele voastre s-au reflectat în viaţa lui, iar democraţia şi libertatea sunt moştenirea pe care v-a lăsat-o", a precizat Obama.

La ceremonie au fost capete încoronate şi şefi de stat. Printre aceştia - prinţul moştenitor al Japoniei, regele Belgiei şi cel al Olandei. De asemenea, a fost actualul premier britanic, David Cameron, dar şi patru foşti şefi de guvern de la Londra. Au mai venit să-i aducă un ultim omagiu părintelui democraţiei din Africa de Sud şi foşti preşedinţi. Este vorba despre americanii Jimmy Carter, George W. Bush şi Bill Clinton, dar şi francezul Nicolas Sarkozy. Au fost prezente şi celebrităţi, printre care supermodelul Naomi Campbell, solistul U2, Bono, vedeta TV Oprah Winfrey şi actriţa Charlize Theron. Pentru această ceremonie au fost luate măsuri sporite de securitate. Au fost mobilizaţi 10 mii de poliţişti, dar şi armata.

Pe 15 decembrie, după 10 zile de doliu, Nelson Mandela a fost înmormântat în satul său natal, Qunu, alături de părinţi şi trei dintre copiii săi. Sicriul cu trupul neînsufleţit al părintelui naţiunii sud-africane a fost coborât în criptă în prezenţa membrilor familiei. La ceremonia funerară au participat peste 4.500 de oaspeţi, printre care şi înalţi oficiali din mai multe state.

Printre participanţii la eveniment au fost prinţul Charles al Marii Britanii, omul de afaceri Richard Branson şi vedeta de televiziune Oprah Winfrey. Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Nelson Mandela a fost adus la ceremonie înfăşurat în steagul ţării. Acesta a fost aşezat în faţa unei scene pe care se aflau 95 de lumânări, reprezentând anii de viaţă ai fostului preşedinte sud-african. Înainte de a fi coborât în criptă, militarii au tras 21 de salve de tun în memoria lui Nelson Mandela.

În timpul discursului de adio pentru Nelson Mandela, preşedintele Africii de Sud, Jacob Zuma, a promis să pună capăt sărăciei şi violenţei în ţară.

Nelson Mandela, primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, a fost una dintre cele mai apreciate personalităţi din politica internaţională. El este considerat tatăl naţiunii, care a condus lupta împotriva regimului apartheid şi a adus democraţia în ţară. Nelson Mandela, care a fost întemniţat timp de 27 de ani pentru convingerile sale, a luptat pentru drepturile omului şi pentru un viitor mai bun pentru Africa de Sud. În 1993, a primit Premiul Nobel pentru Pace, iar un an mai târziu a devenit preşedinte. După ce a renunţat la putere, în 1999, Mandela a devenit un promotor înflăcărat al campaniilor împotriva HIV/SIDA. În 2004, s-a retras din viaţa publică, iar în 2012, autorităţile sud-africane au pus în circulaţie bancnote cu chipul fostului preşedinte.

Una dintre cele mai puternice femei din lume s-a stins din viaţă pe 8 aprilie. Fostul premier britanic Margaret Thatcher a murit la vârsta de 87 de ani. Familia a anunţat că "Doamna de Fier" a suferit un atac cerebral.

După aflarea veştii despre decesul doamnei de Fier, premierul britanic, David Cameron, aflat în Spania, şi-a scurtat turneul prin Europa, ca să revină la Londra.

Regina Marii Britanii şi-a exprimat tristeţea în legătură cu moartea lui Margaret Thatcher şi a trimis un mesaj de compasiune familiei fostului premier. Şi liderii Uniunii Europene au transmis condoleanţe. Preşedintele Statelor Unite, Barak Obama, a declarat că Margaret Thatcher a fost unul dintre cei mai aprigi promotori ai libertăţii. Iar fostul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a menţionat că Doamna de Fier a contribuit foarte mult la încetarea Războiului Rece. Bolnavă de Alzheimer şi slăbită fizic, Margaret Thatcher nu a mai ieşit în public din 2002, după ce a suportat mai multe atacuri cerebrale. În decembrie, Thatcher a fost spitalizată pentru o intervenţie chirurgicală.

Pe 17 aprilie, Marea Britanie i-a adus un ultim omagiu unei Doamne, cu adevărat de Fier, care a reuşit să-şi remodeleze ţara şi să-i readucă prestigiul de odinioară. Fostul premier britanic Margaret Thatcher nu a avut funeralii naţionale, ci doar onoruri militare. La ceremonia funerară au asistat peste 2.300 de invitaţi din 170 de ţări.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului premier britanic a fost dus cu un dric de la Palatul Westminster până la biserica St. Clement, lăcaş al Forţelor aeriene britanice. Aici, sicriul a fost mutat pe un afet de tun tras şase cai negri. În timpul procesiunii au fost interpretate marşuri funebre de Chopin, Beethoven şi Mendelssohn.

Peste 700 de militari au însoţit cortegiul funerar până la Catedrala Saint Paul, unde a fost oficiat un serviciu divin.

Clopotul Big Ben a fost oprit, iar din Turnul Londrei au fost trase 19 salve de tun. Regina Marii Britanii a fost printre cei care i-au adus un ultim omagiu primei şi singurei femei-premier din ţara sa. Prezenţa monarhului britanic la funeraliile unui politician reprezintă un eveniment excepţional. La ceremonie a participat întreg executivul de la Londra, în frunte cu David Cameron. Au mai fost prezenţi toţi foştii premieri britanici în viaţă. Totodată, la ceremonie a participat preşedintele Comisiei Europene, premierul Israelului, primarul Londrei, precum şi fostul secretar american de stat, Henry Kissinger.

"După o viaţă plină de furtuni, trăită în mijlocul controverselor politice a venit timpul pentru linişte", a declarat episcopul Londrei.

În timpul serviciului divin de la catedrală nimeni nu a ţinut discursuri politice. Chiar şi premierul britanic, David Cameron, a citit din Evanghelie. Aşa a vrut Margaret Thatcher. Mii de oameni au ieşit pe străzile Londrei în timpul procesiunii şi şi-au luat rămas bun de la Doamna de Fier. Totuşi, au existat şi britanici care nu au ezitat să-şi arate bucuria faţă de moartea fostului premier.

După slujba de la catedrala Saint Paul trupul neînsufleţit al lui Margaret Thatcher a fost incinerat în cadrul unei ceremonii private.

Supranumită Doamna de fier a Marii Britanii, Margaret Thatcher a fost nu doar singura femeie-premier, ci şi omul care a promovat reforme economice drastice. În politică s-a lansat încă de pe băncile universităţii. A candidat la parlamentare pe listele Partidului Conservator în 1950. Abia nouă ani mai târziu obţinea un loc în Camera Comunelor. La începutul anilor 70, a făcut parte din guvern, ca secretar de stat pentru educaţie şi ştiinţă. Treptat, a primit recunoaşterea meritelor sale în partid, până a preluat conducerea acestuia. Iar în 1979 devenea prim-ministru. Guvernul Thatcher a promovat economia de piaţă, a mizat pe privatizare şi nu a făcut concesii sociale. Cel mai mult a fost criticată pentru reducerea cheltuielilor din sănătătate şi educaţie. Totuşi, a obţinut trei mandate de premier, timp în care Marea Britanie a cunoscut o creştere economică semnificativă. Pe plan extern, a avut grijă să restabilească prestigiul Regatului. Printre altele, în 1982, şi-a trecut în cont recucerirea Insulele Falkland. Nu în ultimul rând, a fost un partener politic apreciat de preşedinţii Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov şi a contribuit la încheierea Războiului Rece.

Venezuela a trecut prin adevărate momente de cumpănă în această primăvară. Şeful statului, Hugo Chavez, unul dintre cei mai carismatici lideri din lume, s-a stins din viaţă după ce a pierdut lupta cu boala. Liderul de la Caracas a fost răpus de cancer la 58 de ani.

"Eram alături de fiicele şi fratele său atunci când am primit cea mai grea şi cea mai tragică veste pe care trebuie să o transmitem poporului. Pe 5 martie, la ora 16.25, comandantul Chavez a murit", subliniat vicepreşedintele Venezuelei, Nicolaus Manduro.

"Tu nu ai murit. Tu vei continua să trăieşti în sufletele noastre, fratele nostru. Această durere ne va uni şi mai mult pe noi toţi", a declarat un bărbat.

"Vom merge mai departe, urmând exemplul comandantului Chavez. El ne-a îndemnat să facem acest lucru şi ne-a dat puterea necesară", a spus un domn.

Decesul lui Chavez a venit la mai puţin de o săptămână după revenirea sa din Cuba, unde politicianul a fost supus celei de-a patra intervenţii chirurgicale. În ţară a fost decretat doliu naţional de şapte zile. Din toată America Latină au venit mesaje de condoleanţe, iar Cuba şi Ecuador au anunţat câte trei zile de doliu. Rolul lui Chavez în dezvoltarea ţării sale a fost apreciat şi de Naţiunile Unite.

"În memoria unui prieten al Ecuadorului, dar şi a întregii Americi Latine" MUSCĂ "ţara noastră va decreta trei zile de doliu naţional", a declarat preşedintele Ecuadorului, rafael Correa.

"Regret decesul preşedintelui venezuelian, Hugo Chavez Frias. Transmit condoleanţe poporului Venezuelei. Este o mare pierdere atât pentru ţară, cât şi pentru regiune", a spus preşedintele Columbiei, Juan manuel Santos.

"Suntem afectaţi. Suntem distruşi de vestea decesului fratelui şi prietenului nostru, Hugo Chavez Frias", a menţionat preşedintele Boliviei, Evo Morales.

"Ca preşedinte al ţării, Chavez şi-a adus contribuţia la dezvoltarea ţării sale, dar şi a regiunii. Vreau să transmit condoleanţele mele poporului Venezuelei", a adăugat secretarul general al ONU.

Şi Iranul a decretat o zi de doliu naţional în memoria lui Chavez. Iar Moscova a subliniat că liderul de la Caracas a fost un prieten apropiat al Rusiei. Marea Britanie şi Franţa şi-au exprimat, la rândul lor, condoleanţele, menţionând că Chavez a avut un loc important în istoria ţării sale. De cealaltă parte, preşedintele american, Barack Obama, a menţionat că pentru Venezuela începe un nou capitol în istorie. El a subliniat că Statele Unite susţin poporul din această ţară. Obama speră că vor fi stabilite relaţii constructive cu viitoarea administraţie de la Caracas. Iar vicepreşedintele Venezuelei nu a ezitat să caute urme imperiale în decesul lui Hugo Chavez. NICOLAS MADURO a declarat că vina pentru decesul preşedintelui venezuelian o poartă Statele Unite ale Americii şi a expulzat un diplomat american.

Pe 8 martie, lui El Comandante i-a fost adus un ultimo omagiu. Trupul neînsufleţit al acestuia a fost îmbălsămat şi depus la Muzeul Militar de la Caracas într-un sicriu din sticlă. Chavez a devenit cel de-al 14-lea lider mondial care a fost îmbălsămat. În acelaşi timp, doliul a fost prelungit. Şi asta pentru că, zilnic, zeci de mii de oameni stăteau la rând pentru a-şi lua rămas bun de cel care le-a fost preşedinte.

Sute de mii de oameni s-au adunat să-i spună adio liderului carismatic, dar controversat, care a schimbat la faţă politica în America de Sud. La ceremonia de la Caracas au participat peste 30 de şefi de stat din întreaga lume, printre care liderul cuvanez Raul Castro, preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, dar şi liderul de la Teheran, Mahmoud Ahmadinejad.

Locul de veci al lui Hugo Chavez nu va fi, însă, un cimitr.

"Trupul îmbălsămat al lui "El Comandante" va fi depus la muzeu, astfel încât să aparţină poporului pentru eternitate, la fel ca şi Ho Chi Minh, Lenin sau Mao Zedung", a spus Maduro.

Tot atunci, în cadrul unei ceremonii speciale a Adunării Naţionale, Nicolas Maduro a fost învestit în funcţia de şef interimar al Venezuelei. Iar în termen de 30 de zile, au fost organizate alegeri anticipate.

Sfârşitul lunii noiembrie a adus o tragedie şi în lumea filmului. Actorul american Paul Walker, cunoscut în special pentru rolul său din pelicula "Fast and Furious", a murit în urma unui grav accident rutier. Paul Walker, în vârstă de 40 de ani, era pasager într-un automobil de marca Porsche, condus de către un prieten al său şi se îndreptau spre un eveniment de caritate al organizaţiei Reach Out Worldwide. Banii adunaţi urmau să fie donaţi sinistraţilor din Filipine. Tragedia s-a produs după ce şoferul a pierdut controlul volanului şi a ieşit de pe carosabil. Maşina a lovit un copac şi a luat foc. Ambii au murit pe loc.

Paul Walker a devenit cunoscut pentru rolul poliţistului Brian O'Conner din seria "Fast and Furious". Alături de Vin Diesel, urma să apară în următorul film, "Fast and Furious 7". Lansarea era programată pentru luna iulie 2014.

Iar pe 19 iunie, lumea l-a pierdut pe cunoscutul actor James Gandolfini, care a încântat publicul prin rolul său din serialul "Clanul Soprano" şi a devenit rapid o legendă a Hollywood-ului. Starul avea doar 51 de ani şi a suferit un atac de cord, în timpul unei vacanţe în Italia.

Actorul se afla în Italia şi urma să participe la Festivalul de Film Taormina, din Sicilia. Actorul era căsătorit cu fostul model Deborah Lin şu a lăsat în urma sa o fetiţă de un an şi un băiat adolescent dintr-o relaţie anterioară. A câştigat trei premii Emmy şi a unui Glob de Aur şi a apărut în mai multe producţii cinematografice de succes, precum "Get Shorty", "The Mexican" sau "Zero Dark Thirty".

Şi cinematografia rusă a suferit o mare pierdere. Andrei Panin, actorul care a cucerit milioane de oameni cu rolurile sale negative, s-a stins din viaţă în luna martie. Corpul neînsufleţit al acestuia a fost găsit în apartamentul său din Moscova, după ce, timp de patru zile, familia actorului nu a putut lua legătură cu el.

Andrei Panin, care avea 51 de ani, s-ar fi lovit la cap, iar trauma i-ar fi fost fatală.

În copilărie, lui Panin îi plăcea să amuze oamenii, însă a devenit actorul rus cu cele mai multe roluri negative jucate în filme şi piese de teatru. S-a produs în peste 60 de pelicule şi era unul dintre cei mai carismatici artişti din Rusia.

Avea un vis pe care însă nu a reuşit să-l realizeze. Îşi dorea să regizeze un film surdo-mut. Panin este cunoscut pentru rolurile sale din aşa filme precum "Brigada", "Ticăloşii", "Nunta" sau "Kamenskaia".