Mii de vieţi distruse, lacrimi şi durere. Asta au lăsat în urmă cutremurul şi tsunami-ul devastator din Japonia, de pe 11 martie. Prizonieri în propria ţară, oamenii încearcă să privească cu încredere spre viitor. În timp ce unii îşi refac viaţa, medicii sunt bântuiţi de ţipetele disperate ale pacienţilor.

Este şi cazul lui Fumiku-Suzuki, asistenta medicală, martoră a chinurilor prin care au trecut zeci de persoane.

În spitalul Takata din nord-estul Japoniei, resturi de vieţi, furate în câteva secunde, sunt împrăştiate pe fiecare dintre cele patru etaje. Paturi şi aparate medicale distruse reflectează imaginea morţii. Asistenta medicală Fumiko Suzuki nu vede doar pagubele materiale, dar aude şi ţipetele pacienţilor care nu au putut fi salvaţi. Suzuki îşi aminteşte cu groază momentul în care un val uriaş a inundat spitalul.

Suzuki şi-a pierdut familia şi casa, în urma tsunami-ului. Ea încearcă să uite de durerea sa, îngrijind pacienţii care au putut fi salvaţi din calea apelor.

Din cele 51 de persoane internate în spitalul Takata, 12 nu au putut fi salvate.