Alep este unul din cele mai vechi oraşe ale lumii, locuit neîntrerupt de mai mult de cinci milenii. A fost odată inima comercială şi economică a Siriei, un loc al rafinamentului cultural şi gastronomic şi sit în Patrimoniul UNESCO. Din 2012, de la începutul Bătăliei pentru Alep, a suferit distrugeri masive, fiind cel mai lovit oraş din timpul războiului civil.

Războiul civil devastează Siria din martie 2011, iar oraşul Alep, cu o populaţie de peste 2.3 milioane de locuitori, este divizat între cartierele de vest, aflate sub controlul regimului Bashar al-Assad, şi cartierele de est, administrate de opozanţi, începând din 17 iulie 2012.

Nici una dintre părţi nu a reuşit să preia controlul oraşului până în septembrie 2016, când trupele guvernamentale siriene sprijinite de aviaţia rusă au început o ofensivă totală, cu trupe terestre, artilerie şi lovituri aeriene, asupra zonei controlate de rebeli şi au pus sub asediu peste un sfert de milion de civili.

Atacurile împotriva civililor din  Alep, reprezintă "o încălcare a dreptului internaţional umanitar", declară responsabilii Uniunii Europene, iar Franţa denunţă "crime de război" care "nu trebuie să rămână nepedepsite", chiar în deschiderea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU.

Potrivit unor responsabili ai Naţiunilor Unite, peste două milioane de persoane sunt în prezent lipsite de apă la Alep, după ce aviaţia regimului sirian a bombardat o staţie de epurare, iar rebelii au închis alta ca măsură de represalii.

De ce este Alepul o miză

Alep nu este o miză în sine, spune Kheder Khaddour cercetător la Carnegie Middle East Center din Beirut, dar câştigarea teritoriilor are scopul de a fragmenta forţele opoziţiei, înainte de a se ajunge la orice formă de acord politic. Regimul şi aliaţii săi ştiu că este imposibil să învingă armata opopziţiei şi să revendice tot teritoriul sirian, adaugă  Kheder Khaddour.

Pe lângă faptul că Alep este cel mai mare oraş al Siriei şi capitala sa economică, recaptuarea sa ar avea nu doar o mare semnificaţie militară şi psihologică, dar ar reda guvernului legitimitatea, crede Ammar Waqqaf analist politic sirian. Populaţia din Alep, predominant sunită, a refuzat să se lase târâtă în "revoluţie" şi în consecinţă este pedepsită şi sacrificată, pentru a descuraja orice proiect alternativ susţinut de actorii regionali, mai spune Waqqaf.

Istoria oraşului Alep

Alep, sau Halab în arabă şi Halep în turcă, este principalul oraş din nordul Siriei, situat la aprox.50 de km sud de graniţa cu Turcia şi la 100 de km vest de Marea Mediterană.

Vârsta exactă a Alepului nu este cunoscută, este însă considerat unul din cele mai vechi oraşe locuite continuu. Centrul său vechi istoric a fost înscris în anul 1986 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO

Se crede că primii locuitori şi-au construit aici case profitând de avantajele naturale defensive oferite de zonă, pământul fertil si apropierea de râul Quwayq. Rămăşiţele unui templu vechi de cinci mii de ani au fost găsite lângă faimoasa citatelă medievală, care a fost un puternic avanpost militar timp de secole şi care încă mai domină zona.

Alep este menţionat în textele egiptene din secolul 20 î.Hr. În secolul 18  î.Hr., Halab era capitala Regatului Amorit, iar ulterior, oraşul s-a aflat sub stăpânirea mai multor regate. A fost stăpânit de hitiţi (sec. 16-14  î.Hr.), de asirieni, de dinastia Ahemenizilor din Persia, între secolele 6 şi 4 î.Hr., şi apoi a intrat sub controlul grecesc al dinastiei Seleucizilor, care i-au schimbat numele în Beroea, şi când a devenit un important centru aflat la intersecţia unor rutelor comerciale dintre Mediterana şi regiunile din estul îndepărtat.

Inclus în Imperiul Roman în secolul 1 î.Hr., oraşul aflat pe drumul caravanelor a prosperat timp de mai multe secole.

La Qalʿat al-Simʿān, ruinele bisericii bizantine Sfântul Simeon, constrută în anul 470, lângă coloana de care a trăit legat ascetul Sfântul Simeon Stâlpnicul (390-459), în ultimii ani ai vieţii sale

Din 637 d.Hr., oraşul a fost cucerit de arabi sub stăpănirea cărora s-a numit din nou Halab şi a cunoscut o perioadă de mare de înflorire culturală şi prosperitate, ca centru comercial între Europa şi Asia. Halab a încheiat tratate cu veneţienii, citadela a fost reconstruită, pieţele şi suburbiile au fot extinse, s-au construit numeroase madrasah, şcolile coranice care au promovat islamul sunit şi apoi pe cel şiit.

În 1516, Alep a fost încorporat în Imperiul Otoman şi a devenit capitala provinciei care cuprindea nordul Siriei şi sudul Anatoliei. Dezvoltarea comercială a continuat, s-a reconstruit şi extins souk-ul (piaţa), s-au construit noi hanuri pentru negustori şi timp de două secole Alepul a fost al treilea cel mai mare oraş otoman, după Constantinople şi Cairo, găzduind consulate, veneţian, britanic, olandez şi francez, precum şi oficii comerciale. Declinul economic a venit pe la sfârşit de secol 18, odată cu scăderea producţiei de mătase persană şi după ce dezvoltarea transportului maritim a transferat mare parte a traficului de mărfuri pe Mediterana, în detrimentul caravanelor care treceau prin Alep.

Graniţele Siriei moderne trasate de Marea Britanie şi Franţa la sfârşitul Primului Război Mondial au lipsit Alepul de teritorii esenţiale şi rolul său comercial a scăzut şi mai mult. Totuşi, sectorul manufactier a rezistat, Alep a devenit un centru industrial care rivaliza cu Damascul şi a continuat să să dezvolte odată cu exodul masiv al populaţiei rurale către oraş.

Secolul 20 a adus şi o nouă structură politică, dominată de ofiţerii alawiţi, minoritatea şiită, iar conflictele cu elitele sunite au dus adesea la violenţe. În 1979, o insurgenţă mocnită împotriva regimului preşedintelui Hafez al-Assad a luat un an mai târziu o întorsătură brutală, când militarii au mascrat 50 de cadeţi de la academia militară din Alep, cei mai mulţi dintre ei alawiţi, iar guvernul a răspuns masând trupe în oraş şi mai multe sute de persoane au fost ucise de forţele speciale.

Bătălia pentru Alep este unul din cele mai grave conflicte urbane care au avut loc vreodată

Alepul nu a recţionat iniţial la demonstraţiile împotiva regimului preşedintelui Bashar al-Assad izbucnite la începutul anului 2011, fiind astfel ocolit de represaliile brutale ale forţelor de securitate siriene. Totuşi, când criza s-a transformat în război civil, Alep a devenit centrul opoziţiei armate şi în oraş s-au dat lupte crâncene între mai multe facţiuni de rebeli aliate şi forţele loialiste care-l ţin sub asediu din 17 iulie 2016.