Cea mai veche barcă din ţară, găsită în Nistru lângă satul Puhăceni, Anenii Noi, este restaurată acum la Chişinău şi va fi prezentată la muzeu toamna viitoare. Timp de un an, relicva va fi supusă unor proceduri minuţioase de prelucrare, restaurare şi conservare. Vechimea bărcii este între 500 şi o mie de ani, iar lungimea depăşeşte şapte metri. După ce a fost scoasă din apa Nistrului în septembrie, barca a fost transportată în Capitală, la Muzeul Naţional de Istorie.

Valeriu Bubulici face parte din comisia de restaurare şi este specialistul care ştie să se ocupe de obiectele vechi, astfel încât acestea să nu-şi piardă identitatea şi unicitatea. Expertul povesteşte călătoria bărcii din momentul în care a fost găsită, apoi scoasă din Nistru şi adusă la Chişinău.

''Este foarte grea, a fost ridicată acolo pe loc la Puhăceni cu o macara, într-un camion mare a fost improvizat astfel încât să nu se răstoarne, să nu crape, să nu se deformeze. A fost adusă aici, iar aici, datorită colegilor, peste 20 de oameni, de la poarta muzeului până în şopron a fost adusă cu mâinile'', a spus VALIERU BUBULICI, arheolog.

După resturare va urma faza de conservare. Pe barcă va fi aplicată cu o substanţă specială, care va contribui la păstrarea calitativă şi îndelungată a relicvei.

''Trebuie să fie adus de peste hotare, costă 35-36 de mii de lei. Pentru muzeu este destul de costisitor, a promis Ministerul Culturii că ne ajută la procurarea conservantului. Se face un fel de covată cu o lungime mai mare de şapte metri, sunt deja pregătiţi pereţii acestei coveţi care va fi umplută cu lichidul, substanţa specială pentru conservare. Acolo barca va sta până la sfârşit de conservare, adică jumătate de an'', a precizat VALIERU BUBULICI, arheolog.

Arheologul nu poate spune exact când a fost confecţionată barca. Termenul va fi stabilit după expertizele şi probele realizate în România sau Polonia.

Valeriu Bubulici afirmă că barca s-a păstrat extrem de bine, după câteva sute de ani în apă, şi impresionează prin proporţiile care-i permiteau să fie folosită în diferite scopuri.

''S-au păstrat locurile de la cel puţin 3 rânduri de vâsle, s-a păstrat locul unde era cârma, este un orificiu unde se unea ancora, iar aici este un canal care arată cum a fost legată ancora din partea din faţă a bărcii. Aşa obiecte erau multifuncţionale, pentru pescuit, transportarea mărfii, a greutăţilor, dar posibil să aibă şi funcţie militară, deoarece are 3 vâsle, trebuia să aibă viteză. Posibil să fi fost folosită şi la piraterie'', a declarat VALIERU BUBULICI, arheolog.

Obiectivul specialiştilor este ca într-un an să încheie toate lucrările necesare, iar toamna viitoare barca să fie expusă la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.