Unii dintre copiii Moldovei se nasc în străinătate, cu speranţa la o viaţa mai bună
 
 Părinţii speră ca  ţara de adopţie să le ofere şansa unui viitor mai bun decât acasă.  Este  şi cazul Tatianei, care e plecată de şapte ani în Italia. S-a căsătorit  acolo, are o fetiţă, dar familia  nu a văzut-o pe micuţă, decât în  fotografii. 
Natalia a rămas în Moldova şi nu şi-a mai văzut de trei ani sora.  Aceasta are deja şapte ani de când lucrează în Italia, unde s-a şi  căsătorit. E mulţumită că sistemul de acolo îi asigură tot ce are nevoie  pentru copil.
 
 Fiecare dintre surori are câte o fetiţă şi speră că va veni o dată  vremea când verişoarele Evelin şi Elizabeta se vor cunoaşte şi se vor  juca împreună. Până atunci, fac planuri la telefon şi ezită să vorbească  despre revenirea definitivă acasă a Tatianei.  
 
 Acum, Natalia e fericită că îşi va vedea sora şi nepoţica din Italia. La  fel şi bunicii. Dar la finalul vacanţei, şi unii, şi alţii se vor gândi  că nu ştiu când se vor vedea iar. 
 
			