Aproape 10 ore de deliberări şi un text pe 25 de pagini. Este vorba de decizia Curţii Constiţutionale, care, în opinia experţilor, este una istorică. Concluzia magistraţilor se referă şa faptul că aflarea în Guvern a miniştrilor suspectaţi de corupţie contravine normelor democratice, iar premierul, care a tolerat această situaţie, a sfidat principiile statului de drept.

Decizia Curţii este formulată tranşant: Corupţia subminează democraţia şi statul de drept. Numirea repetată în funcţiile supreme de conducere a persoanelor înlăturate de la guvernare pentru acte de corupţie este inadmisibilă.

În acest context, Curtea a constatat că: "Numirea în funcţii de conducere a persoanelor suspectate de corupţie sau demise din acest motiv, constravine principiilor statului de drept".

Instanţa a pornit de la prezumţia că Parlamentul, adoptând moţiunea de cenzură, a acţionat cu un înalt grad de responsabilitate. Totodată, bazându-se pe constatările Comisiei Europene, magistraţii concluzionează că întreg Cabinetul de miniştri trebuie să se bucure de încrederea populaţiei. Astfel, membrii acestuia trebuie să-şi prezinte demisia, în cazul în care sunt suspectaţi de nerespectarea integrităţii morale.

Pe lângă asta, judecatorii au constatat că: "Premierul, care a tolerat în componenţa Guvernului miniştri suspectaţi de corupţie, a sfidat pricipiile statului de drept, devenind, în acest mod, incompatibil cu funcţia deţinută".

Totodată, decizia Curţii spune că preşedintele urmează să desemneze un prim-ministru interimar. Şeful statului nu este obligat să consulte fracţiunile parlamentare la desemnarea premierului interimar, dar nimic nu-i interzice să consulte opinia acestora în privinţa opţiunii pentru unul sau alt membru al Guvernului, care să deţină interimatul funcţiei de şef al Executivului.