Armenia și Azerbaidjanul au convenit să înceteze focul în regiunea separatistă Nagorno-Karabah. Anunțul a fost făcut de aşa-numitul ministru al Apărării al separatiștilor.

Potrivit sursei, armistiţiul a intrat în vigoare marţi la ora 10:00 (ora Moldovei). 

Informația a fost confirmată și de autoritățile azere, potrivit TASS. Presa notează că, în acest moment, sunt stabilite detaliile cu privire la pacea din regiune. Totuși, chiar dacă sunetul armelor nu se mai aude, relațiile dintre Baku și Erevan rămân explozive. 

Până la anunțarea armistițiului, părțile implicate în conflict s-au acuzat reciproc de utilizarea armamentului greu. 

Reprezentanţii Ministerului Apărării din Armenia au declarat că armata azeră a lansat, noaptea trecută, tiruri de rachete. La rândul lor, autorităţile de la Baku susțin că militarii armeni au încălcat luni regimul de încetare a focului, de 120 de ori, folosind mortiere și mitraliere grele. 

Agerpres.ro scrie că cel puțin 64 de persoane, majoritatea soldați, și-au pierdut viața în cele patru zile de la relansarea luptelor în regiunea disputată Nagorno-Karabah.

Un reprezentant al Ministerului azer de Externe a declarat pentru un post de televiziune local că un armistițiu nu garantează pacea şi că pentru acesta este nevoie de o soluție politică.

"Autorităţile din Azerbaidjan depun toate eforturile, pentru a respecta armistiţiul, dar provocările şi focurile lansate de partea armeană continuă. Un armistiţiu nu garantează păstrarea păcii. Pentru aceasta, avem nevoie de o soluţie politică durabilă, care poate începe cu retragerea trupelor armene de pe teritoriile ocupate", a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Baku, Hikmet Hajiyev.

Solicitat de Publika TV, purtătorul de cuvânt al președintelui autoproclamatei republici Nagorno-Karabah a declarat că autoritățile azere trebuie să înceteze provocările.

„Azerbaidjanul trebuie să înceteze aceste acțiuni militare. În caz contrar, totul se va termina cu faptul că Azerbaidjanul va trebui să capituleze. Asta nu este doar o provocare, ci o aventură”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui autoproclamatei Republici Nagorno-Karabah, David Babaian.

Totodată, un jurnalist armean a declarat, pentru Publika TV, că situaţia economică precară este unul dintre motivele pentru care Azerbaidjanul a reluat luptele, după 22 de ani de pace:

”În ultimele luni, moneda națională a Azerbaidjanului s-a devalorizat foarte puternic. În interiorul țării apare nemulțumirea față de acțiunile autorităților. În aceste condiții, regimului lui Ilham Aliev îi convine să creeze un conflict pentru a distrage atenția societății de la problemele reale.”

Astăzi, la Viena are loc o reuniune de urgență al Consiliului Permanent al OSCE cu privire la situația din Nagorno-Karabah. La discuție participă reprezentanții grupului de la Minsk, Rusia, SUA și Franța, care sunt garantul stabilității din regiune. După 22 de ani de armistițiu, acum patru zile luptele au izbucnit din nou.

În urma confruntărilor, cel puțin 33 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar peste două sute au fost rănite. Aflată în componenţa Azerbaidjanului, în perioada sovietică, regiunea separatistă Nagorno-Karabah a servit drept motiv pentru un război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi.