Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, ales în urma unui scrutin deja contestat, ar fi profitat de anii petrecuţi în fruntea ţării, fie la preşedinţie, fie la Guvern, ca să se îmbogăţească. Cel puţin aşa reiese dintr-o vastă anchetă publicată de revista franceză Le Nouvel Observateur, sub titlul "Averea ascunsă a lui Putin", scrie rfi.ro.

Ancheta publicată  rezumă parţial informaţii mai vechi, dar se bizuie şi pe mărturiile unor personalităţi, care înainte să aleagă exilul au contribuit la îmbogăţirea lui Vladimir Putin. Serghei Kolesnikov, doctor în biologie, face parte dintre ei. Înainte de a se întâlni cu ziaristul francez, biologul rus s-a destănuit prestigioaselor publicaţii anglo-saxone Washington Post şi Financial Times. Toţi au ajuns la concluzia că spusele lui Kolesnikov sunt credibile, chiar dacă nu există dovada absolută, adică documentul semnat de mâna lui Putin, care să confirme cele spuse.

Biologul, fost şef al unui laborator militar din Sankt-Petersburg, oraş în care l-a cunoscut pe Putin în anii '90, afirmă că după ce acesta a ajuns la Kremlin în 2000, a pus pe picioare cu sprijinul său o serie de afaceri cu contracte suprafacturate. Operaţiuni care i-au permis lui Vladimir Putin să acumuleze pe diverse conturi secrete din Luxemburg de-a lungul celor opt ani de preşedinţie circa jumătate de miliard de dolari! Bani cu care şi-a cumpărat apoi, sub un nume fals, peste 20% din banca Rossia şi şi-a construit un palat de 12 mii de metri pătraţi pe malul Mării Negre. Domeniul de 76 de hectare are un cazinou, un teatru, două piscine şi 20 de anexe destinate în particular celor două sute de oameni care lucrează acolo.

Când scandalul este făcut public de Washington Post în decembrie 2010, Kremlinul neagă vehement. Două luni mai târziu, ziarul rus Novaia Gazeta aduce dovezi suplimentare. Palatul este vândut în cele din urmă la o treime din preţ unui om de afaceri asociat cu un apropiat al lui Putin. În ciuda scandalului, niciuna dintre televiziunile ruseşti, toate controlate de Putere, e adevărat, nu a evocat de un an de zile această afacere, constată Le Nouvel Observateur. Patrimoniul "liderului naţional", cum e descris noul preşedinte reales, este un tabuu.

Din declaraţiile publice, Putin are venituri modeste. În decembrie anul trecut, în faţa comisiei electorale, el a declarat că deţine circa 135 de mii de euro, un apartament de 75 de metri pătraţi la Sankt-Petersburg, unul mai mic la Moscova şi două maşini Volga de colecţie, moştenite de la tatăl său. Deşi corupţia a gangrenat statul rus, mai toţi apropiaţii lui Putin devenind milionari, el însuşi vrea să arate că este un incoruptibil, căruia nu-i plac banii, ci doar sportul şi natura.

Ceasul de lux al lui Putin

Mitul a fost însă de mai multe ori zdruncinat. În 2009, în cursul unei vizite în Siberia, Putin îi oferă unui tânăr cioban ceasul său, marca Blancpain în valoare de 10 mii de euro. Câteva luni mai târziu, un muncitor dintr-o uzină primeşte acelaşi cadou din partea lui Putin. Peste trei zile, premierul de atunci, preşedintele de azi, este văzut în China cu un al treilea ceas de aceeaşi marcă la mână. La fel ca ceasurile Blancpain, costumele Brioni sunt o altă slăbiciune a lui Vladimir Putin. Kremlinul dezminte de fiecare dată şi spune că e vorba doar de cadouri primite de la alţii. Fostul şef al servicilor secrete din Monaco afirmă însă că averea lui Putin se datorează unor sume deturnate de la sectorul energetic rus, bani injectaţi apoi în afaceri imobiliare în micuţul principat de la Mediterană, dar şi pe Coasta de Azur.

Deja din 2007, politologul rus Stanislav Belkovski trăsese semnalul de alarmă, afirmând că Putin este cel mai bogat om din Europa, având cel puţin 40 de miliarde de dolari în acţiuni deţinute la companiile prezidate de amicii săi din Sankt-Petersburg.

În sfârşit, Boris Nemţov, fost ministru pe vremea lui Boris Elţîn, devenit azi opozant, spune şi el că de când a ajuns Vladimir Putin în fruntea statului şi apoi a Guvernului, amicii săi ar fi deturnat aproape 200 de miliarde de dolari. Sumă de care cine va profita?, este întrebarea legitimă pe care şi-o pun mulţi. Cert este însă că dacă cifra lui Nemţov este reală, atunci jumătatea de miliard evocată la început de Kolesnikov e o nimica toată.