Aproximativ 20 la sută dintre gravidele din Moldova nu sunt supravegheate eficient de către medicii de familie. În multe cazuri, femeile însărcinate sunt luate în evidență după șase săptămâni, fapt ce împiedică diagnosticarea precoce a infecțiilor ce pot provoca nașteri premature. Sunt constatările specialiștilor din domeniul sănătății mamei și copilului.

Potrivit medicilor, cel mai frecvent femeile nasc prematur din cauza infecțiilor genitale, inclusiv sexual transmisibile. În alte cazuri, nașterile înainte de termen sunt provocate de sărăcie și un mod de viață nesănătos.

Specialiștii avertizează că mulți dintre bebelușii născuți prematur au probleme grave de sănătate întreaga viață.

"O hemoragie intracraniană va face pe viitor un copil invalid. Sunt și alte maladiii care apar pe parcurs - ca afecțiunea văzului, auzului și afecțiuni pulmonare", a explicat vicedirectorul Institutului Mamei şi Copilului, Petru Stratulat.

Astfel, potrivit statisticelor, jumătate dintre copiii cu afecțiuni neurologice grave au venit pe lume înainte de termen, iar 30 la sută dintre adulții care suferă de boli cronice au fost născuți prematur.

Medicii de familie spun că o bună parte dintre femeile care își anunță sarcina tardiv provine din familii sărace, și nu locuiesc pe adresa indicată în viza de reședință. În același timp, alte gravide muncesc peste hotare și revin acasă înainte de a naște. În aceste condiții, supravegherea fătului și gravidei devine imposibilă.

"Femeia rămâne neinvestigată, iar pentru multe dintre patologiile pe care le are nu s-au luat la timp măsuri de prevenție. Nu sunt investigate sonografic la timp pentru a preîntâmina o anomalie congenitală", a precizat Victoria Calancea, medic de familie.

Potrivit statisticilor, numărul nașterilor premature în țara noastră este în creștere. Anul trecut au fost înregistrate peste 1900 de cazuri, cu 400 mai multe față de 2012.

Astăzi, în țara noastră, este marcată, pentru prima data, Ziua Mondială a Copilului Prematur.