Strategia europeană 2.0 privind dronele, adoptată marţi de Comisia Europeană, prezintă o viziune pentru dezvoltarea pieţei europene de resort, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Strategia se bazează pe cadrul de siguranţă al UE pentru operarea dronelor şi stabilirea cerinţelor tehnice aplicabile acestora, care este cel mai avansat din lume. Noua strategie stabileşte cum se vor realiza în Europa operaţiuni comerciale cu drone la scară largă şi cum se pot crea noi oportunităţi în acest sector.

"Credem că dacă strategia noastră este implementată în mod adecvat, piaţa serviciilor cu drone din Europa ar putea atinge până în 2030 o valoare de 14,5 miliarde de euro şi ar putea crea 145.000 de noi locuri de muncă în UE", a afirmat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, notează Agerpres.

Datorită cadrului de reglementare cuprinzător al UE, dronele au zburat în siguranţă sute de mii de ore în spaţiul aerian al Europei, de exemplu în operaţiuni de supraveghere a infrastructurii, de monitorizare a deversărilor de petrol sau de prelevare de probe din sol. Proiectele privind utilizarea dronelor pentru livrări medicale pe calea aerului, în special pentru transportul probelor medicale între serviciile de sănătate, înregistrează în egală măsură progrese semnificative. Implementarea "U-space" în ianuarie 2023, un sistem european unic în lume destinat managementului în condiţii de siguranţă al traficului de drone, va pune bazele intensificării operaţiunilor.

Înainte de a avansa cu aceste tehnologii inovatoare, Comisia doreşte să se asigure că societatea sprijină dronele. Pentru a răspunde preocupărilor legate de zgomot, de siguranţă şi de protecţia vieţii private, strategia invită autorităţile naţionale, regionale şi locale să se asigure că serviciile cu drone sunt aliniate la nevoile cetăţenilor.

Strategia are în vedere ca, până în 2030, următoarele servicii cu drone să devină parte a vieţii europene: servicii de urgenţă, cartografiere, imagistică, inspecţie şi supraveghere cu ajutorul dronelor civile în cadrele legale aplicabile, precum şi livrarea urgentă de transporturi mici, cum ar fi probele biologice sau medicamentele, precum şi servicii de mobilitate aeriană inovatoare, cum ar fi taxiurile aeriene, care vor furniza servicii regulate de transport pentru pasageri, iniţial cu un pilot la bord, dar cu scopul final de a automatiza complet operaţiunile.

Valorificarea potenţialului pieţei şi a serviciilor de drone din UE necesită identificarea componentelor tehnologice critice, cum ar fi inteligenţa artificială, robotica, semiconductorii, serviciile spaţiale ale UE şi telecomunicaţiile mobile. Astfel, UE va putea să construiască un sector inovator şi competitiv al dronelor, reducând dependenţele strategice.

Strategia identifică domeniile în care se pot crea sinergii între dronele civile şi cele de apărare, precum şi domeniile în care se pot dezvolta capabilităţile de contracarare a dronelor şi rezilienţa sistemului.

Comisia lansează lucrările pe tema celor 19 acţiuni emblematice operaţionale, tehnice şi financiare ale strategiei, care să construiască mediul de reglementare şi comercial adecvat pentru spaţiul aerian şi piaţa dronelor de mâine: adoptarea unor norme comune de navigabilitate şi a unor noi cerinţe de formare a piloţilor de aeronave de la distanţă şi a piloţilor de eVTOL (aeronave electrice cu decolare şi aterizare verticală), finanţarea creării unei platforme online care să sprijine părţile interesate de la nivel local şi industria de profil să implementeze o mobilitate aeriană inovatoare durabilă.

Alte acţiuni vizează elaborarea unei foi de parcurs strategice privind tehnologia dronelor, care să identifice domeniile prioritare pentru cercetare şi inovare, să reducă dependenţele strategice existente şi să evite apariţia altora noi şi definirea criteriilor pentru o etichetă voluntară a dronelor aprobate în materie de securitate cibernetică.

Această activitate va pregăti terenul pentru operaţiunile comerciale la scară largă şi va asigura faptul că Europa beneficiază de pe urma sinergiilor dintre utilizarea civilă, de securitate şi militară a dronelor şi a tehnologiilor conexe, inclusiv a soluţiilor de contracarare a dronelor.Începând din 2007, Comisia a sprijinit cercetarea şi inovarea în vederea dezvoltării de noi tehnologii în domeniul dronelor, inclusiv prin intermediul programelor de cercetare şi inovare SESAR. Din 2021, datorită unui parteneriat european între sectorul privat şi cel public, UE investeşte peste 1,6 miliarde de euro pentru a accelera crearea unui cer digital european, contribuind la integrarea, în condiţii de siguranţă, a traficului cu drone în spaţiul aerian european.

Piaţa serviciilor cu drone include două domenii interconectate. Pe partea civilă, noile servicii aeriene inovatoare (Innovative Aerial Services - IAS), care includ două segmente: "Operaţiuni aeriene" (supraveghere în cadrul legal aplicabil, inspecţie, cartografiere, imagistică etc.) şi "Mobilitatea aeriană inovatoare" (IAM), care acoperă mobilitatea aeriană internaţională, regională şi urbană. Deşi se preconizează că primele operaţiuni IAM vor fi efectuate cu aeronave electrice cu decolare şi aterizare verticală (eVTOL), astfel de operaţiuni vor fi probabil efectuate pe platforme similare pilotate de la distanţă în viitor şi, ulterior, complet autonome. Sectorul dronelor include şi dimensiunea militară/de apărare în scopul realizării de sinergii tehnologice între sectorul civil, cel al securităţii şi cel al apărării.

"U-space" ("U" pentru unmanned - fără pilot) este un sistem european în curs de dezvoltare pentru managementul traficului cu drone. Acesta va fi operaţional din ianuarie 2023, va spori capacităţile de management al spaţiului aerian şi va asigura accesul sigur şi eficient la spaţiul aerian pentru un număr mare de drone.

Taxiurile aeriene fac parte din categoria serviciilor de "mobilitate aeriană inovatoare" (IAM). Ele oferă servicii regulate de transport pentru pasageri şi mărfuri,. permiţând reducerea timpului de călătorie. Până în prezent, taxiurile aeriene erau operate de pilot, dar unul dintre obiectivele-cheie ale strategiei de astăzi este automatizarea completă a acestor aeronave de mici dimensiuni. Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 reprezintă unul dintre termenele-ţintă pentru începerea, de către anumiţi operatori, a furnizării de servicii de transport fără pilot, însă există şi alte iniţiative care se desfăşoară deja în mai multe oraşe europene.

Dronele sunt deja utilizate ca instrumente în activitatea zilnică, într-o gamă tot mai largă de sectoare economice precum agricultura, construcţiile, supravegherea, producţia de filme, asistenţa medicală, urgenţele medicale, energia, mediul, siguranţa şi securitatea publică. Ele sunt deja utilizate ca instrumente zilnice de supraveghere a infrastructurii în vederea îmbunătăţirii siguranţei, de monitorizare a deversărilor de petrol şi a culturilor, de colectare a datelor de cercetare şi de îmbunătăţire a urbanismului. De asemenea, sunt în curs de desfăşurare proiecte avansate privind mobilitatea aeriană medicală şi testarea aplicaţiilor pentru cazurile de utilizare în operaţiuni de căutare şi salvare.

În viitor dronele ar putea fi utilizate, de exemplu, ca platforme pentru noduri de comunicare sau pentru monitorizarea condiţiilor meteorologice şi a poluării, precum şi la întreţinerea instalaţiilor de energie din surse regenerabile, în special a instalaţiilor eoliene offshore.

În sectorul transporturilor, în multe ţări se testează deja utilizarea dronelor pentru livrări. Se preconizează că, peste doar câţiva ani, în Uniunea Europeană vor avea loc primele teste pilot în domeniul transportului de pasageri.