Tradiţiile, după cum se ştie, sunt cel mai bine păstrate la sate.

Zilele acestea, în satele Moldovei, pregătirile pentru Ziua Sfinţii 40 de Mucenici sunt în toi. Gospodinele coc aşa numiţii "sfinţişori", împletiţi în formă de opt, care ulterior sunt daţi de pomană.

Gospodinele spun că bucatele pe care le pregătesc sunt sfinte, iar obiceiul de a coace sfinţişori l-au moştenit de la părinţi.

Potrivit gospodinelor, pentru ca sfinţii să iasă rumeni şi frumoşi, temperatura focului trebuie urmărită cu atenţie.

În ziua mucenicilor, în credinţa populară, se deschid mormintele şi porţile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinţilor Mucenici 40 de colaci numiţi sfinţi, mucenici sau brădoşi. În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac şi apoi unşi cu miere şi nucă.

Un alt obicei este pornirea simbolică a plugului. Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în faţa casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară şi totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului. Era momentul în care plugarii încheiau înţelegerile pentru întovărăşire, pecetluite întotdeauna de o petrecere de pomină.

Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile.

Ziua mucenicilor era şi un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.