Ministerul Transporturilor va iniţia, în câteva luni, reforme la Calea Ferată a Moldovei. Ministrul Anatol Şalaru, a declarat că pentru implementarea lor, va solicita opinia specialiştilor străini. Asta pentru a distruge sistemul care s-a format în timpul guvernării comuniste, când Calea Ferată a Moldovei era un stat în stat.

Potrivit ministrului, modernizarea Moldovei este strict legată şi de reformarea Căii Ferate care este unul dintre pilonii de bază a economiei naţionale. Şalaru a mai declarat că îşi doreşte ca reţeaua de cale ferată a Moldovei să fie plasată într-un context regional şi nu doar între Prut şi Nistru.

"Nu există viitor pentru Calea Ferată fără o reformă eficientă. Calea Ferată nu a fost capabilă să se reformeze până nu au fost aduse echipe de manageri din afară. De aceea, noi căutăm soluţii pentru a rezolva această problemă, pentru a pune capăt turismului din conducerea Căii Ferate. Acum, conducerea Ministerului are deja suficientă informaţie pentru a lua o decizie", a declarat Anatol Şalaru.

În prezent, Întreprinderea de Stat "Calea Ferată din Moldova" se confruntă cu probleme. Furtul de motorină, spălarea de bani publici, şinele şi vagoanele vechi sunt doar câteva dintre acestea. În cei 140 de ani de activitate, instituţia s-a tranformat într-un adevărat inamic al bugetului de stat. Un raport al Curţii de Conturi arată că întreprinderea generează pierderi statului şi asigură profituri pentru un cerc îngust de interese.

Potrivit ministrului Transporturilor, Anatol Şalaru, la Calea Ferată se fură, lunar, aproape 400 de tone de motorină, în sumă de jumătate de milion de dolari. Pentru a stopa aceste acţiuni, Ministerul Transporturilor a anunţat că intenţionează să doteze cu sisteme GPS 40 de locomotive.

O altă problemă a CFM este infrastructura învechită. Din cele 390 de vagoane de călători, circulă doar 194. Parcul CFM deţine şi peste 7.000 de vagoanele de mărfuri, dar 80 la sută dintre acestea sunt foarte vechi. Aproape 1.000 staţionează, deoarece sunt complet uzate.

Totodată, aproximativ 274 de kilometri de cale ferată necesită reparaţie capitală urgentă. Ulterior, rapoartele Curţii de Conturi au scos la iveală un alt şir de nereguli. Prin urmare, construcţia căii ferate Cahul-Giurgiuleşti a prejudiciat statul cu circa 21 de milioane de lei. Evaluatorii dau vina pe fosta conducere de la Căile Ferate care, potrivit lor, nu a asigurat monitorizarea eficientă şi verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţie.

Auditul a mai depistat fraude de 2,2 milioane de lei la încheierea unor contracte dubioase privind procurarea pieselor de schimb. Alte 44,4 milioane de lei au constituit fraude la darea în arendă a vagoanelor. Fostul director al CFM, Gheorghe Efrim, îşi declină orice responsabilitate şi spune că el s-a aflat la conducerea CFM doar câteva luni, iar şeful interimar, Sergiu Tomşa, a refuzat să discute cu presa.