Orice națiune are în istoria sa un punct de cotitură, acel moment-zero care îi determină soarta. Pentru Republica Moldova, data de 27 august are semnificația libertății atât de râvnite ani la rând.

Aniversarea a 26-a este despre maturitate, despre solidaritate, dar și despre proiecte prin care să construim o țară prosperă și demnă. Drumul independenței nu este ușor, mai ales că există sabotori care ne vor dezbinați. Cu toate încercările lor de-a lungul vremii, țara aceasta reușește să rămână fermă și să-și apere valorile și integritatea.

Să învățăm din greșelile trecutului și să privim cu încredere în viitor! Să ne cultivăm conștiința națională, să fim uniți şi să ne bucurăm că avem o bucată de pământ pe care ne vom simți oricând acasă. La multi ani, Republica Moldova ! La mulți ani, moldoveni, oriunde v-ați afla! 

De Ziua Națională, Publika TV a pregătit un maraton de transmisiuni în direct din Capitală, dar și din țară. Corespondenţii, cameramanii și tehnicienii vor fi în toate punctele-cheie ale evenimentelor de astăzi, gata să vă aducă cele mai bune imagini şi informaţii.

Ziua Independenţei se vede la Publika TV și în direct pe www.publika.md! Rămâneţi alături de noi!

26 de ani de independență

Ţara suntem noi şi faptele noastre! Noi decidem cum va fi scrisă istoria şi cum va arăta viitorul. Cele mai adânci urme în destinul unei ţări sunt lăsate de hotărârile inspirate sau nereuşite ale oamenilor de stat. Cum a pornit Republica Moldova pe drumul independenţei şi unde a ajuns? Vă invităm să răspundem împreună  la această întrebare, răsfoind filele trecutului, ca să ştim ce avem de făcut de acum încolo.

Punctul culminant al mişcării pentru independenţă a fost semnarea declaraţiei prin care am spus lumii întregi ceea ce ne dorim. În ziua de 27 august 1991, o mare de oameni a scris în Piaţa Marii Adunări Naţionale cel mai important capitol al istoriei noastre. Atunci ne-am declarat independenţa.
În scurt timp, am fost puşi însă la grea încercare. În data de 2 martie 1992, începe războiul de la Nistru, care a lăsat în urmă sute de morți şi răniți, familii despărţite şi destine distruse. Gărzi separatiste şi unităţi de cazaci mercenari au atacat postul de poliţie din Dubăsari. Autorităţile de la Chişinău au ripostat cu echipe de poliţişti, pentru că tânărul stat Republica Moldova încă nu avea o armată.

Trupelor separatiste li s-au alăturat militarii ruși din Armata a 14-a, dislocaţi în stânga Nistrului. La începutul lunii mai a acestui an, Curtea Constituțională a declarat că aceste trupe, care staționează și astăzi în regiunea transnistreană, sunt de ocupație. Iar Parlamentul a adoptat o declarație prin care a cerut Rusiei să-și retragă militarii și armamentul de pe teritoriul țării noastre. Recent, autoritățile de la Chișinău au expediat o scrisoare în adresa Organizației Națiunilor Unite prin care au solicitat ca subiectul privind retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului să fie inclus pe agenda următoarei sesiuni a Adunării Generale.

În 2003, în perioada guvernării Partidului Comuniştilor, liniștea ţării a fost tulburată de încercarea Kremlinului de a federaliza Moldova prin aşa-zisul Memorandum Kozak. Perioada este marcată de proteste stradale non-stop în centrul Capitalei. Comuniștii rămân la guvernare până în 2009.

În data de 7 aprilie a aceluiaşi an, mii de tineri au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dezamăgiţi de rezultatele alegerilor parlamentare. Protestele paşnice au degenerat însă în violenţe, fiind devastată clădirea Parlamentului şi cea a Președinției. Atunci a ars și originalul Declarației de Independență a Moldovei.

O altă zi istorică pentru țara noastră a fost 28 aprilie 2014. De atunci, moldovenii pot călători în țările Uniunii Europene fără vize. Iar la 27 iunie 2014, la Bruxelles, a fost semnat Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE.

Acum 26 de ani, cetăţenii ţării noastră şi-au văzut împlinit cel mare vis împlinit - Republica Moldova a devenit un stat idependent. Până în 1991 au avut loc mai multe evenimente şi s-au format multe personalităţi, care au intrat în istorie pentru că au mobilizat conştiinţa moldovenilor într-o mişcare de renaştere naţională. 

La 15 ianuarie 1988, un grup de scriitori şi oameni de cultură s-au adunat la bustul lui Mihai Eminescu din Capitală, de ziua poetului, ca să-i aducă un omagiu. De atunci, astfel de mitinguri paşnice de promovare a valorilor naţionale au devenit mai frecvente, iar numărul participanţilor a ajuns la câteva sute. Vara anului 1989 a fost marcată de ample manifestaţii în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Mii de moldoveni adunaţi din toate colţurile ţării au cerut limbă de stat şi alfabet în grafie latină. Dorinţa lor a prins viaţă în data de 31 august, când limba moldovenească este proclamată limbă oficială. Nu a fost suficient însă. Moldovenii doreau să fei independenţi, aşa că au mers cu protestele mai departe. La 27 aprilie 1990, drapelul sovietic de pe clădirea Preşedinţiei este înlocuit cu tricolorul. Toate aceste evenimente au fost pilonii de bază ai drumului spre ziua istorică de 27 august 1991, când este votată declaraţia de independenţă.

“Parlamentul RM ales în mod democratic, unanim a adoptat declaraţia despre independenţa Republicii Moldova! Victorie! Victorie!"