Ninge cu puf de plopi în capitală. Pentru mulţi oameni acesta este un adevărat chin: strănută şi lăcrămează în continuu. Specialiştii spun ca în cazul persoanelor alergice, puful de plop poate fi extrem de periculos.

Deocamdată, autorităţile nu au nicio soluţie pentru a combate această problemă.

Cei mai mulţi plopi din capitală sunt în sectoarele Râşcani şi Botanica. Plantarea masivă a acestor arbori s-a decis în anii '60 ai secolului trecut. Ca urmare, în Chişinău au fost plantate trei specii: plopul piramidal, alb şi canadian.

Potrivit şefului Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi, Eliferie Haruţă, în ultimii aproximativ nouă ani, în Chişinău nu se mai plantează plopi, din cauza alergiei pe care o provoacă puful produs de aceşti arbori.

El a mai explicat că acest copac are o durată scurtă de viaţă în mediul urban, de 30 - 40 de ani. Însă, majoritatea plopilor sădiţi în Chişinău au deja peste 45 – 50 de ani. În 2008, au fost tăiaţi aproximativ cinci mii de plopi. Iar în 2009, au fost defrişaţi circa şapte mii de arbori.

Potrivit Asociaţiei de Gospodărire a spaţiilor verzi, în capitală sunt tăiaţi doar plopii uscaţi şi vătămaţi. Asociaţiile ecologiste afirmă că plopii contribuie în mod considerabil la purificarea aerului, fabricarea oxigenului, la diminuarea poluării fonice şi a arşiţei.