Locul 114 din 175. Aici se află Republica Moldova în topul privind libertatea presei în lume, realizat anul trecut de organizaţia internaţională „Reporteri fără frontiere”. Pe de altă parte, 8% din cauzele pierdute de Guvern în ultimii ani la CEDO au avut ca subiect libertatea de exprimare a presei. La acestea se adaugă 126 de procese în instanţele naţionale. Sunt doar câteva repere dintr-un lung război al persoanelor publice cu jurnaliştii şi instituţiile media.

La fiecare al 11-lea proces pierdut de autorităţile din Moldova în perioada 2005-2009, jurisprudenţa europeană a dat câştig de cauză jurnaliştilor. Studiul „Libertatea de exprimare şi defăimarea: prevederi legale şi practici reale”, realizat de Asociaţia Presei Independente şi Centrul pentru Jurnalism Independent, oferă date concrete.

78% dintre instituţiile mass-media acţionate în instanţă au fost din presa scrisă, 11% posturi de televiziune şi 7% posturi de radio. Primele locuri din clasamentul pârâţilor din presă sunt ocupate de publicaţiile Flux, Timpul de dimineaţă, Moldova Suverană, Moldavskie vedomosti şi Ziarul de Gardă. Cel mai adesea, reclamanţii-persoane juridice au fost Ministerul de Interne şi PCRM. Dar în topul reclamanţilor-persoane publice figurează Nicolae Dabija şi Iurie Roşca. De altfel, Dabija a acuzat cel mai mare prejudiciu moral, respectiv de 10 milioane lei, iar Grigore Vieru a cerut compensarea daunelor morale de 7 milioane lei. La polul opus, Ion Sturza, Ilie Bratu, Vitalie Nagacevschi au cerut despăgubiri simbolice de 1 leu.

Nicolae Dabija a obţinut, în primă instanţă, suma de 500 de mii de lei, dar Curtea de Apel a redus-o la 2.500 lei. Însă, în altă cauză, i-a majorat despăgubirea de la 3.000 la 200 de mii de lei. Studiul „Libertatea de exprimare şi defăimarea: prevederi legale şi practici reale”, primul de acest fel în Moldova, arată şi că mass-media a avut calitatea de pârât în 26% din numărul total de cauze sub acuzaţia de defăimare.