Moldova ocupă locul 114 din 175 în topul privind libertatea presei în lume, realizat de organizaţia internaţională „Reporteri fără frontiere”
Locul 114 din 175. Aici se află Republica Moldova în topul privind libertatea presei în lume, realizat anul trecut de organizaţia internaţională „Reporteri fără frontiere”. Pe de altă parte, 8% din cauzele pierdute de Guvern în ultimii ani la CEDO au avut ca subiect libertatea de exprimare a presei. La acestea se adaugă 126 de procese în instanţele naţionale. Sunt doar câteva repere dintr-un lung război al persoanelor publice cu jurnaliştii şi instituţiile media.
La fiecare al 11-lea proces pierdut de autorităţile din Moldova în perioada 2005-2009, jurisprudenţa europeană a dat câştig de cauză jurnaliştilor. Studiul „Libertatea de exprimare şi defăimarea: prevederi legale şi practici reale”, realizat de Asociaţia Presei Independente şi Centrul pentru Jurnalism Independent, oferă date concrete.
78% dintre instituţiile mass-media acţionate în instanţă au fost din presa scrisă, 11% posturi de televiziune şi 7% posturi de radio. Primele locuri din clasamentul pârâţilor din presă sunt ocupate de publicaţiile Flux, Timpul de dimineaţă, Moldova Suverană, Moldavskie vedomosti şi Ziarul de Gardă. Cel mai adesea, reclamanţii-persoane juridice au fost Ministerul de Interne şi PCRM. Dar în topul reclamanţilor-persoane publice figurează Nicolae Dabija şi Iurie Roşca. De altfel, Dabija a acuzat cel mai mare prejudiciu moral, respectiv de 10 milioane lei, iar Grigore Vieru a cerut compensarea daunelor morale de 7 milioane lei. La polul opus, Ion Sturza, Ilie Bratu, Vitalie Nagacevschi au cerut despăgubiri simbolice de 1 leu.
Nicolae Dabija a obţinut, în primă instanţă, suma de 500 de mii de lei, dar Curtea de Apel a redus-o la 2.500 lei. Însă, în altă cauză, i-a majorat despăgubirea de la 3.000 la 200 de mii de lei. Studiul „Libertatea de exprimare şi defăimarea: prevederi legale şi practici reale”, primul de acest fel în Moldova, arată şi că mass-media a avut calitatea de pârât în 26% din numărul total de cauze sub acuzaţia de defăimare.