În mijlocul unei comori de aur din Epoca iberică a bronzului, două obiecte corodate ar putea fi cele mai prețioase dintre toate. O brățară simplă și o emisferă goală ruginită decorată cu aur sunt forjate, au descoperit cercetătorii, nu din metal cules de pe Pământ, ci din fier de la meteoriții căzuți din cer, relatează Science Alert, citează digi24.ro.

Descoperirea, făcută de șeful Departamentului de conservare de la Muzeul Național de Arheologie din Spania, Salvador Rovira-Llorens, sugerează că tehnologia și tehnicile de prelucrare a metalelor erau mult mai avansate decât se credea în Iberia, acum mai bine de 3.000 de ani.

Comoara din Villena, așa cum este cunoscut depozitul de 66 de obiecte, în mare parte din aur, a fost descoperită în 1963, în ceea ce este acum Alicante, în Spania, și este considerată una dintre cele mai importante din întreaga Europă. Cu toate acestea, determinarea vârstei colecției a fost dificilă din cauza celor două obiecte diferite: o emisferă mică, goală, despre care se crede că făcea parte dintr-un mâner de sceptru sau de sabie, și o brățară simplă. Ambele au ceea ce arheologii au descris un aspect „feros” – adică par a fi făcute din fier. Dar în Peninsula Iberică, epoca fierului – în care fierul topit a început să înlocuiască bronzul – nu a început decât în jurul anului 850 î.Hr. Problema este că materialele de aur au fost datate între 1500 și 1200 î.Hr. Deci originea celor două obiecte a fost ca rezolvarea unui puzzle. Dar minereul de fier din scoarța Pământului nu este singura sursă de fier maleabil.

Există o serie de artefacte de fier dinainte de Epoca Fierului în întreaga lume, care au fost produse din materiale provenite de la meteoriți. Poate cel mai faimos este pumnalul de fier meteoritic al faraonului Tutankhamon, dar există și alte arme din epoca bronzului făcute din astfel de materiale. Există o modalitate de a face diferența: fierul din meteoriți are un conținut mult mai mare de nichel decât fierul scos din pământ. Așa că cercetătorii au obținut permisiunea de la Muzeul Municipal de Arheologie din Villena, care găzduiește colecția, pentru a testa cu atenție cele două artefacte și pentru a determina exact cât nichel conțineau acestea.

Ei au luat mostre din ambele artefacte și au supus materialul la teste de spectrometrie de masă pentru a determina compoziția lor. În ciuda gradului ridicat de coroziune, care modifică structura elementară a artefactului, rezultatele sugerează că atât emisfera, cât și brățara au fost realizate din fier meteoritic.

„Datele disponibile sugerează că sfera și brățara din Comoara din Villena ar fi primele două piese atribuibile fierului meteoritic din Peninsula Iberică”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.

Totuși, pentru că obiectele sunt atât de puternic corodate, rezultatele nu sunt concludente. Dar există tehnici mai recente, non-invazive, care ar putea fi aplicate obiectelor pentru a obține un set mai detaliat de date care ar ajuta la consolidarea descoperirilor, spune echipa. Descoperirile au fost publicate în Trabajos de Prehistoria.