Noile membre România şi Bulgaria sunt încă foarte departe de standardele blocului european în materie de luptă împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, scrie presa internaţională, comentând rapoartele date publicităţii vineri de Comisia Europeană.

Cele două ţări au fost admise în UE în 2007 în ciuda deficienţelor clare în privinţa statului de drept, pentru că liderii blocului fixaseră deja data lor de aderare, notează agenţia dpa. La patru ani de la impunerea mecanismului destinat să le monitorizeze remedierea neajunsurilor, niciuna dintre ţări nu a îndeplinit obiectivele stabilite de Comisie, potrivit ultimei evaluări a executivului european, anunţă Realitatea.

România a fost criticată pentru rezistenţa politică la eforturile anticorupţie - inclusiv prin reducerea finanţării ANI şi blocarea investigaţiei împotriva unui fost ministru - şi pentru încetineala cu care se mişcă sistemul său judiciar.

Bulgariei i s-a spus să-şi amelioreze cooperarea între judecători şi procurori, să adopte o lege care să permită confiscarea bunurilor ilicite, să instituie un organism de monitorizare a conflictelor de interes şi să arate "rezultate concrete" în condamnarea infractorilor şi a oficialilor corupţi.

Chiar dacă cele două aspecte nu sunt legate oficial, lipsa de progrese în combaterea corupţiei şi crimei organizate nu a ajutat efortul României şi Bulgariei de a se alătura spaţiului Schengen în martie 2011.

Franţa şi Germania, cele două puteri din UE, au blocat oficial candidatura lor în ianuarie, lăsându-le Sofiei şi Bucureştiului speranţa că vor fi admise în Schengen în octombrie. Cazul lor ar putea fi ajutat dacă următoarele rapoarte ale Comisiei - ce ar urma să fie programate în iulie - vor fi şi mai optimiste, a declarat pentru dpa un diplomat UE sub acoperirea anonimatului.

Între timp, notează agenţia, ţările UE au decis să impună standarde mai stricte viitorilor membri ai blocului. Croaţiei, care ar trebui să adere în 2013, i s-a spus că nu va fi avut în vedere niciun mecanism după aderarea ei, aşa că trebuie să îndeplinească toate cerinţele UE în materie de justiţie înainte de a fi admisă în blocul european.

"Comisia ţine predica nr.8 pentru România şi Bulgaria", titrează, la rândul său, EurActiv. Portalul citează o sursă din Comisie, care spune că Bulgaria şi România - numite de fostul comsiar pentru extindere Olli Rehn "ţările R&B" - rămân un caz special în UE.

România şi Bulgaria sunt R&B, dar nu este clar care este rhythm ("ritm") şi care este blues (mai lentă), le-ar fi spus Rehn la un moment dat colaboratorilor săi. În ce patru ani care au trecut de la aderare, rapoartele păreau să indice că unul dintre aceste state face mai multe progrese decât cealălalt. O astfel de presiune a fost promovată discret de Comisie, scrie EurActiv.

De data aceasta însă, nu s-a stabilit un "învingător", constată portalul. Comisia probabil a încercat să fie mai diplomată ca niciodată, după ce Franţa şi Germania şi-au exprimat oficial opoziţia faţă de aderarea celor două state la Schengen într-un viitor apropiat, notează EurActiv.

Comisia vrea mai multe progrese în plan judiciar din partea Bulgariei şi României, scrie şi European Voice, care notează că rapoartele interimare prezentate vineri prezintă o imagine "eterogenă" despre reforma judiciară din cele două ţări.