Lâna autohtonă nu mai este materia primă principală pentru covoarele moldoveneşti. Producătorii din domeniu spun că lâna produsă în ţară este necalitativă nu face faţă cerinţelor pieţii. De cealaltă parte, crescătorii de ovine spun că blana ar corespunde standardelor de calitate, dacă această ramură ar fi subvenţionată de stat.

De doi ani, Iurie Andruşca este proprietar al unei stâni. El spune că, după ce oile sunt tunse aruncă lâna în foc sau o lăsă să putrezească în câmp.

"Tundem oaia, iar lâna stă aruncată şi n-o primeşte nicăieri. Nu avem nici un folos, n-o primesc nicăieri", a spsu bărbatul.

Producătorii de covoare afirmă că grosimea, culoarea şi curăţenia lânii sunt principalele criterii de care se ţin atunci când o procură. Ei spun importă materia primă, în special din Marea Britanie şi Noua Zeelandă.

"Un alt parametru al firului ar fi lungimea fibrei. Lungimea fibrei de la lâna din Noua Zeelandă are până la 120 milimetri, ceea ce ne convine nouă, că noi producem fir pieptănat şi avem nevoie de o lungime mare. Lâna din Moldova este de 70-80 milimetri maximum", a declarat şefa de Secţie a unei fabrici de textile, Maria Ciolacu.

Reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Ovine şi Caprine spun că problema constă în calitatea lânii nu în rasa oilor. "Nu contează dacă oaia e de prăsilă sau nu. Este important ca lâna să fie curată", a explicat preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Ovine şi Caprine, Pintilie Bulgaru.

Unii producători de covoare din Ungheni spun că ar procura lână autohtonă, dacă aceasta ar corespunde cerinţelor pieţii.

"Cumpărăm lână din Europa murdară, deci cumpărăm cu 1,7 euro. La noi, eu n-aş spune că trebuie să stea la fabrică cineva, care vrea să vândă lână. Deşi noi avem capacităţi de prelucrare a lânii de 1000 de tone pe an", a afirmat preşedintele unei fabrici de textile, Nicolas Nicula.

Potrivit datelor oferite de Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine şi Caprine, în fiecare an crescătorii de ovine produc aproximatriv două mii de tone de lână.