Protocolul de la Kyoto a fost prelungit până în 2020. La această înţelegere au ajuns aproape toate cele 200 de state reunite la Convenţia Naţiunilor Unite privind schimbările climatice. Reuniunea a durat cu 24 de ore mai mult, din cauza unor neînţelegeri.

Participanţii au disputat modul în care statele bogate ar putea compensa pierderile înregistrate de ţările sărace, în urma schimbărilor climatice provocate de gazele cu efect de seră. Ulterior, ei au căzut de acord să aprobe o nouă perioadă de angajament de opt ani pentru Protocolul de la Kyoto.

Cea de-a doua etapă, însă, nu acoperă decât 15 la sută din emisiile globale de dioxid de carbon. Asta după ce Canada, Japonia, Noua Zeelandă şi Rusia s-au retras. Documentul a fost încheiat în 1997, iar Statele Unite, un poluator major, nu l-au ratificat niciodată. Potrivit textului final al protocolului, ţările bogate sunt încurajate să ofere celor sărace 10 miliarde de dolari pe an, între 2015 şi 2020, pentru ca acestea să facă faţă încălzirii globale.