2016 a fost un an aglomerat de evenimente politice care ar putea marca viitorul a milioane de oameni. Britanicii au decis, prin referendum, să iasă din Uniunea Europeană. Rebelii din armata turcă au comis o sângeroasă tentativă de lovitură de stat. Republicanul Donald Trump a devenit noul preşedinte al Statelor Unite. Iar criza imigranţilor a rămas una dintre cele mai grave probleme ale țărilor din blocul comunitar. 

Marea Britanie a devenit membră a Comunității Europene în 1973. Doi ani mai târziu însă Regatul Unit a făcut prima tentativă de a părăsi Comunitatea Economică Europeană, chiar dacă se bucura de toate drepturile și avea foarte puține obligații. Atunci a avut loc un referendum, însă două treimi din britanici au votat să rămână în UE.

Nemulțumirile britanicilor cu privire la condițiile blocului comunitar au tot crescut în ultimul deceniu, însă nimeni nu a îndrăznit să mai vorbească despre o eventuală ieșirie a Regatului Unit din UE până în anul 2013. Atunci, în plină campanie electorală, premierul David Cameron a promis că va oferi cetățenilor britanici posibilitatea să-și aleagă viitorul. Vorbele lui Cameron erau inițial privite sceptic, însă în 2015, regina Elisabeta a II-a a anunţat în Parlament despre organizarea unui referendum pe marginea acestui subiect.

Ulterior, Cameron a avut o serie de întrevederi cu liderii celorlalte ţări membre ale UE. Premierul a anunţat că britanicii nu vor să accepte cote de imigranți, nu vor să participe la planuri de asistenţă financiară pentru ţările din zona euro şi să accepte moneda unică. Revendicările au venit ca un duș rece pentru Bruxelles.

Totuşi, în februarie 2016, șeful Executivului de la Londra a obținut ceea ce și-a dorit: Uniunea Europeană i-a oferit Marii Britanii un statut special în cadrul blocului comunitar. Ulterior, David Cameron a anunţat data referendumului, 23 iunie, dar i-a prevenit pe britanici că viitorul lor în afara UE est incert.

În cealaltă tabără era fostul primar al Londrei, conservatorul Boris Johnson, colegul de partid al lui David Cameron.

În data de 23 iunie, peste 46 de milioane de locuitori ai Regatului Unit au fost aşteptaţi la urne, pentru a spune dacă vor să mai facă parte din marea familie europeană. Aproape 52 la sută au votat pentru Brexit, sau 17,5 milioane de oameni. Majoritatea din regiunile Anglia și Țara Galilor.

Cele mai multe voturi pentru rămânerea în UE au venit din Scoția, Irlanda de Nord și din capitala Regatului. Imediat după publicarea rezultatelor scrutinului, David Cameron a anunţat că va demisiona şi că următorul prim-ministru va fi cel care va începe negocierile cu Uniunea Europeană pentru a decide soarta Marii Britanii.

În cealaltă tabără, euroscepticii, în frunte cu partidul UKIP, au sărbătorit victoria.

Deşi deranjaţi de decizia luată de Marea Britanie, liderii de stat şi de guvern din blocul comunitar au anunţat că o vor respecta. Oficialii au cerut Londrei să implementeze cât mai curând toate măsurile necesare pentru a ieşi din Uniunea Europeană. În data de 13 iulie, David Cameron, şi-a depus demisia.

Funcţia de premier a fost preluată de Theresa May. La începutul lunii octombrie, noul prim-ministru a declarat că Marea Britanie va începe procedura de ieșire din Uniunea Europeană în martie 2017. Oficialul a anunțat că anume atunci țara sa va putea aplica prevederile Articolului 50 din Tratatul de aderare la UE. Întreaga procedură de ieșire a Regatului Unit din blocul comunitar va dura doi ani.

Tentativa de lovitură de stat din Turcia, comisă de militari ai armatei guvernamentale, a pus pe jar întreaga lume. Noaptea de 15 spre 16 iulie a fost una de foc. Totul a început în jurul orei  23:00, atunci când în Ankara s-au auzit focuri de armă, iar în Istanbul, cel mai mare oraș al țării, ambele poduri peste Bosfor au fost închise şi blocate de militari înarmaţi. La nici jumătate de oră, rebelii din armata turcă au anunţat într-un comunicat de presă citit la televiziunea de stat că au preluat puterea "din motive democratice". Pentru câteva ore au fost blocate reţelele de socializare, iar insurgenţii au ocupat postul public de televiziune şi canalul privat CNN Turk.

La 23:50, președintele turc, Recep Erdogan, a fost dus într-o zonă sigură de forțele de ordine, iar autorităţile i-au îndemnat pe oameni să nu iasă în stradă.

Ora 00:10. Cetăţenii stau la coadă în fața bancomatelor. Aeroporturile și-au suspendat activitatea. În Istanbul s-au auzit și explozii.

Ora 00:40 - Forțele armate din Grecia îşi întăresc poziţiile la graniţa comună cu Turcia, iar sediul partidului de guvernământ din Ankara este luat cu asalt de armată. Parlamentul turc este înconjurat de tancuri, iar pe străzi sunt în continuare auzite focuri de armă.

Ora 01:30 Alte două explozii puternice s-au produs în Ankara, iar oamenii care au ieşit pe străzi transmit în direct evenimentele.

01:50 Moscheile le cer oamenilor să iasă în stradă și să opună rezistență puciului. Sute de susținători ai președintelui Erdogan protestează. Asupra acestora se trag focuri de armă.

La ora 02:00 sediul serviciului de informații din Ankara a fost incendiat. Zece minute mai târziu un elicopter militar a fost doborât de un avion de vânătoare. Pe de altă parte, premierul turc a declarat că liderii militari le-au cerut soldaților să se întoarcă la bază.

La 02:30, prim-ministru turc a declarat că orice avion ce va survola Ankara va fi imediat doborât.

02:41 O bombă a lovit sediul Parlamentului turc din Ankara.

La ora 03:00 televiziunea de stat din Turcia și-a reluat emisia, iar Statul Major al armatei anunţă că ar fi reluat controlul asupra armatei. 20 de minute mai târziu au apărut informaţii că avionul președintelui turc, Recep Erdogan, a aterizat la Istanbul.

03:30 Încă două explozii s-au produs în prejma Parlamentului de la Ankara. Peste zece minute, presa din Turcia a scris că situaţia revine pe făgaș normal, chiar dacă lumea este, în continuare, panicată.

Recep Erdogan a anunţat că persoanele vinovate de producerea tentativei eşuate de lovitură de stat vor fi aspru pedepsite.

Preşedintele turc a cerut Statelor Unite să-l extrădeze pe clericul musulman Fethullah Gulen, suspectat că ar fi orchestrat tentativa de preluare a puterii pe cale armată.

Drept răspuns, secretarul de stat american, John Kerry, a declarat că va face acest lucru doar dacă Turcia va prezenta probe ce vor demonstra implicare lui Gulen, dușmanul de moarte al președintelui Erdogan, altădată aliat.

În zilele următoare, sute de tineri din oraşul Istanbul au ieşit în stradă pentru a-şi arăta susţinerea faţă de regimul Erdogan.

În total, în urma tentativei de lovitură de stat din Turcia, peste 270 de oameni au murit. De asemenea, autoritățile de la Ankara au arestat 32 de mii de oameni, iar peste 90 de mii au fost anchetați.

În 2016, americanii și-au ales un nou președinte. După luni întregi în care Donald Trump şi Hillary Clinton au străbătut America în lung şi-n lat şi au luptat pentru fiecare vot, în data de 8 noiembrie s-a tras linie. Peste 200 de milioane de alegători au fost aşteptaţi să-şi spună cuvântul.

Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Miliardarul a acumulat numărul necesar de electori pentru a ieși victorios din bătălia electorală. Rezultatele preliminare au stârnit un val de emoții în tabăra democraților, iar Hillary Clinton și-a asumat oficial înfrângerea. Candidatul republican a acumulat 289 de electori, ceea ce reprezintă majoritatea din cei 538. Hillary Clinton a reuşit să câştige încrederea a 218 electori.

Chiar dacă democrata a obţinut cu peste un milion de voturi mai mult decât candidatul republican, Trump a fost ales președinte în baza voturilor exprimate de electori.

De cealaltă parte, la sediul Partidului Democrat se lăsase tăcerea, iar simpatizanții lui Hillary Clinton au fost extrem de dezamăgiți. Unii dintre ei au început chiar să plângă. După publicarea rezultatelor finale ale alegerilor, purtătorul de cuvânt al lui Hillary Clinton le-a cerut susținătorilor să plece acasă.

Deşi vizibil afectat de rezultele alegerilor, preşedintele american, Barack Obama, a îndemnat poporul să fie optimist.

Hillary Clinton a comentat înfrângerea abia peste nouă ore după anunțarea rezultatelor ce-l dădea învingător pe Donald Trump.

Vestea că Trump va fi următorul președinte al Statelor Unite ale Americii a stârnit un adevărat uragan pe piețele financiare. Prețul barilului de petrol Brent a scăzut cu două procente și a ajuns până la 44,92 de dolari, iar ţiţeiul WTI a scăzut cu peste patru procente, ajungând la 43 de dolari. La rândul său, dolarul s-a devalorizat față de mai multe valute, însă cea mai semnificativă scădere a fost față de yen, de 2,4 la sută.

În același timp, prețul aurului a crescut cu peste cinci la sută, iar o uncie a depășit 1.300 de dolari. Presa de peste Ocean scrie că, și moneda mexicană s-a devalorizat cu 6 la sută față de dolar. Astfel un peso a ajuns la cel mai mic nivel din anul 2008.

Presa străină susține că, acesta ar putea fi rezultatul amenințărilor lui Trump, că dacă va câştiga alegerile, va expulza toți imigranţi ilegali mexicani şi va pune țara lor să plătească pentru zidul de la frontiera comună.

Totodată, toate bursele asiatice au trecut pe rosu după ce au apărut rezultatele. Acestea au suferit și ele pierderi majore. Bursa de la Tokyo a pierdut aproape 5 la sută, iar cele de la Sidney şi Hong Kong peste 3 procente. În Australia, indicele principal al bursei a scăzut cu peste 2 la sută, iar la New York până la 4,5 procente."

Președintele ales al Statelor Unite este un personaj controversat. Miliardarul șochează cu declarații provocatoare, iar când e vorba de scandaluri, se simte ca peștele în apă. Potrivit presei de peste Ocean, Trump este un personaj care s-a transformat peste noapte dintr-o vedetă de televiziune într-un politician de succes.

Donald Trump a demonstrat că este bun orator, dar a arătat că poate să folosească și pumnii, pentru a-și demonstra forța. S-a întâmplat în timpul unui meci din Liga Americană de Wresling.

În primul interviu oferit după alegerile prezidențiale, Donald Trump a anunțat că va deporta trei milioane de imigranți ilegali, imediat ce se va instala la Casa Albă. Este o promisiune a lui Trump încă din campania electorală, care se pare că va fi respectată. Pentru mulți, este un paradox faptul că s-a pronunțat împotriva imigranților. Cea de-a treia soția a sa, Melania Trump, s-a născut în Iugoslavia. Va fi prima femeie născută în altă țară care devine prima doamnă a Statelor Unite în ultimii aproape 200 de ani.

La fel ca soţul său, Melania Trump va fi o primă doamnă neobișnuită pentru americani. Provine dintr-o familie săracă și și-a făcut o carieră în modelling la Milano și Paris. În 1996 s-a mutat la New York. Aici a acceptat să fie fotografiată nudă pentru un pictorial.

Pe Donald Trump l-a cunoscut în 1998 la o petrecere. De-a lungul campaniei electorale a soțului său, ea a vorbit de puține ori în public. A provocat un scandal însă atunci când a fost acuzată că a copiat discursul pe care l-a ținut la adunarea de confirmare a candidaturii lui Trump de la Michelle Obama.

Republicanul Donald Trump va fi învestit în funcţia de preşedinte în data de 20 ianuarie 2017.

Imigranţii le-au dat bătăi de cap europenilor și în 2016. Liderii din blocul comunitar s-au întrunit în ședințe de foarte multe ori pentru a rezolva criza. Până în prezent însă nu a fost găsită o soluţie, iar sute de refugiaţi invadează zilnic statele membre ale UE.

În cele mai multe cazuri, refugiaţii ajung în Europa traversând Marea Mediterană. Această cale este însă extrem de periculoasă, deoarece ambarcațiunile folosite de ei sunt nesigure şi aglomerate.

Peste 3.500 de imigranţi au murit, în 2016, după ce bărcile în care se aflau au naufragiat. La fel s-a întâmplat şi în data de 4 noiembrie, când zeci de oameni au fost înghiţiţi de apele reci ale mării.

Deoarece liderii din UE nu au găsit o soluţie comună care să oprească imigranţii, fiecare ţară a luat măsuri proprii. Suedia şi Finlanda au anunţat că vor expulza peste o sută de mii de refugiaţi, iar Germania a decis să nu mai acorde azil oamenilor care provin din Algeria, Maroc şi Tunisia.

Asta deoarece țările respective au fost scoase de pe lista statelor nesigure. Iar Franţa a decis să mute imigranţii din așa-numita „junglă” de la Calais în adăposturi mici, instalate pe întreg teritoriul ţării.

Alte țări, precum Austria, Ungaria, Slovenia, Macedonia și Norvegia, se protejează cu garduri din sârmă ghimpată.

Ungaria a organizat și un referendum național. Cetățenii au fost chemați la urne să spună dacă acceptă sau nu imigranți în țară. Scrutinul nu a fost însă validat din cauza participării reduse la vot.

Lideri din blocul comunitar sunt de părerea că mulţi dintre imigranţi pun în pericol viaţa localnicilor. Ei refuză să accepte tradiţiile gazdelor, ceea ce duce la neînţelegeri, care uneori degenerează în violenţe. În ultimii doi ani, imigranţii au fost implicaţi în săvârşirea a zeci de infracţiuni, printre care jafuri şi violuri.

În 2015, Uniunea Europeană a decis să implice Turcia în rezolvarea crizei imigranţilor. Conform planului, orice om care trece ilegal din Turcia în Uniunea Europeană va fi întors din drum. Iar pentru fiecare sirian returnat Turciei, un altul va fi relocat din această ţară în statele UE.

Pentru faptul că le taie calea refugiaților spre Occident, Ankara trebuia să primească şase miliarde de euro. Cu toate acestea, Turcia nu-şi îndeplineşte pe deplin angajamentele, iar Uniunea Europeană nu poate hotărî dacă să liberalizeze regimul de vize pentru turci.