Studiu: Încălzirea globală va creşte numărul de cazuri de afecţiuni asociate subnutriţiei
publika.md
Creşterea la nivel mondial a temperaturilor ca urmare a schimbărilor climatice va angrena totodată o rată mai mare a cazurilor de afecţiuni asociate subnutriţiei, atrage atenţia un studiu realizat de o echipă de cercetători australieni, transmite agerpres.ro.
Numeroase studii realizate anterior s-au concentrat pe ameninţarea pe care o reprezintă încălzirea globală asupra producţiei agricole şi a securităţii alimentare, însă cercetătorii de la Universitatea Monash au avut în vedere exclusiv urmările expunerii la temperaturi mai ridicate asupra cazurilor de boli asociate alimentaţiei deficitare.
Analizând datele privind spitalizările zilnice din aproape 80% din suprafaţa Braziliei, între 2000 şi 2015, studiul a constatat că fiecare creştere de 1 grad Celsius a temperaturii medii zilnice în sezonul cald, a condus la o creştere cu 2,5% a numărului de spitalizări din cauza subnutriţiei.
''S-a estimat că schimbările climatice vor reduce disponibilitatea alimentelor la nivel global cu 3,2% şi, astfel, vor cauza aproximativ 30.000 de decese asociate subponderalităţii până în 2050'', se arată în studiul publicat în PLOS Medicine.
''Însă, ar putea fi subestimat efectul real al schimbărilor climatice asupra morbidităţii şi mortalităţii viitoare asociate subnutriţiei, deoarece sunt trecute cu vederea efectele directe şi pe termen scurt ale creşterii valorilor de temperatură'', precizează studiul.
''Am estimat că peste 15% din spitalizările ca urmare a subnutriţiei ar fi putut fi atribuite expunerii la căldură în Brazilia în perioada studiată'', potrivit cercetătorilor.
Oamenii de ştiinţă au făcut apel la îmbunătăţirea strategiilor la nivel mondial pentru a rezolva problemele legate de sistemele alimentare, subnutriţie şi expunerea la temperaturi ridicate. Totodată, ei au descoperit că vârsta şi statutul socioeconomic sunt susceptibile să îi facă pe unii indivizi mai vulnerabili la malnutriţie în perioadele foarte călduroase.
''Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la reducerea foametei şi subnutriţiei, în special în ţările cu venituri reduse şi medii'', se arată în studiu. Cele mai afectate sunt ''persoanele de peste 80 de ani şi cele cu vârste de între 5 şi 19 ani'', au subliniat cercetătorii.
Numeroase studii realizate anterior s-au concentrat pe ameninţarea pe care o reprezintă încălzirea globală asupra producţiei agricole şi a securităţii alimentare, însă cercetătorii de la Universitatea Monash au avut în vedere exclusiv urmările expunerii la temperaturi mai ridicate asupra cazurilor de boli asociate alimentaţiei deficitare.
Analizând datele privind spitalizările zilnice din aproape 80% din suprafaţa Braziliei, între 2000 şi 2015, studiul a constatat că fiecare creştere de 1 grad Celsius a temperaturii medii zilnice în sezonul cald, a condus la o creştere cu 2,5% a numărului de spitalizări din cauza subnutriţiei.
''S-a estimat că schimbările climatice vor reduce disponibilitatea alimentelor la nivel global cu 3,2% şi, astfel, vor cauza aproximativ 30.000 de decese asociate subponderalităţii până în 2050'', se arată în studiul publicat în PLOS Medicine.
''Însă, ar putea fi subestimat efectul real al schimbărilor climatice asupra morbidităţii şi mortalităţii viitoare asociate subnutriţiei, deoarece sunt trecute cu vederea efectele directe şi pe termen scurt ale creşterii valorilor de temperatură'', precizează studiul.
''Am estimat că peste 15% din spitalizările ca urmare a subnutriţiei ar fi putut fi atribuite expunerii la căldură în Brazilia în perioada studiată'', potrivit cercetătorilor.
Oamenii de ştiinţă au făcut apel la îmbunătăţirea strategiilor la nivel mondial pentru a rezolva problemele legate de sistemele alimentare, subnutriţie şi expunerea la temperaturi ridicate. Totodată, ei au descoperit că vârsta şi statutul socioeconomic sunt susceptibile să îi facă pe unii indivizi mai vulnerabili la malnutriţie în perioadele foarte călduroase.
''Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la reducerea foametei şi subnutriţiei, în special în ţările cu venituri reduse şi medii'', se arată în studiu. Cele mai afectate sunt ''persoanele de peste 80 de ani şi cele cu vârste de între 5 şi 19 ani'', au subliniat cercetătorii.