TOP 10 cei mai inteligenţi oameni din lume
FOTO: plus.google.com
Majoritatea oamenilor(50%) au un IQ între 90 si 110. Asta înseamnă că pe mulţi ne duce capul. Procentul reprezintă media deşteptăciunii multora dintre noi. Însă, există şi cealaltă parte, 44,5% din populaţia globului, care are un IQ între 70 şi 90. Adică oamenii care gândesc mai puţin decât majoritatea, scrie jurnalul.ro.
Evident, avem şi excepţii. 2,5% posedă o inteligenţă superioară (IQ peste 130), 0,5% sunt genii (IQ peste 140), iar 2,5% sunt nefericiţii deţinători ai unui coeficient de inteligenţă sub 70. Site-ul Superscholar.org a facut un top al celor mai inteligenţi indivizi ai speciei umane, oameni cunoscuţi publicului datorită reuşitelor personale remarcabile.
Supranumit "Mozart al matematicii", cel mai inteligent om al planetei este Terrence TAO, cu un IQ de 230. Născut în 1975, Terry, cum îl alintă prietenii, a intrat la liceu la vârsta de 8 ani, iar la 11 ani participa la competiţii internaţionale de matematică, unde câştiga bronzul în 1986, argint (1987) şi aur (1988).
La doar 13 ani urmează cursurile facultăţii Flinders University şi obţine medalia de onoare a universităţii la absolvire, la doar 16 ani. La 21 de ani obţine titlul de doctor la Princeton şi la 24 de ani devine profesor universitar (full professor) la University of California, Los Angeles (UCLA), una dintre cele mai prestigioase universităţi din lume.
Tao mai are doi fraţi mai mici care trăiesc în Australia şi amândoi sunt material de geniu. Nigel Tao are un IQ de 180 şi face parte din echipa Google Australia care a creat Google Wave, iar Trevor Tao are două licenţe în matematică şi muzică şi va apărea într-o carte despre savanţi autistici. Terrence TAO este căsătorit cu Laura, inginer la NASA, şi au împreună un băiat.
Pe locul doi este Christopher Hirata, cu un IQ de 225. Americanul de 29 de ani este acum astrofizician şi profesor universitar. La vârsta de 16 ani lucra deja pentru NASA la un proiect care explora posibilităţile de colonizare a planetei Marte.
Hirata este cel mai tânăr american care a câştigat o medalie de aur la Olimpiada Internaţională de Fizică (1996)(avea 13 ani). A intrat la Caltech la vârsta de 14 ani şi a câştigat titlul de Doctor în Fizică la Princeton, la 22 de ani.
Pe locul trei se afla coreeanul Kim Ung-Yong. Născut în 1962, la vârsta de patru ani era capabil să citească în japoneză, coreeană, germană şi engleză. La cinci ani, rezolva ecuaţii diferenţiale şi calcule cu integrale. Mai târziu, invitat la o televiziune japoneză, şi-a demonstrat fluenţa in chineză, spaniolă, vietnameză, tagalong, germană, engleză, japoneză şi coreeană.
La trei ani, când alţi copii sunt fascinaţi de cărţile de colorat, Kim a fost invitat să participe la cursurile de fizică ale Universitatii Hanyang, iar la şase ani îşi petrecea timpul alături de savanţii de la NASA. A lucrat aici până în 1978, când s-a reorientat, alegând ingineria civilă, domeniu în care şi-a luat doctoratul. I s-a oferit ocazia să studieze la cele mai prestigioase universităţi din Coreea, dar a ales o universitate de provincie, unde lucrează şi în prezent.
Rick Rosner se află pe locul patru, cu un IQ de 192. Însă Rick este un geniu puţin mai... neînţeles, căruia îi place viaţa şi nu găseşte oportună utilizarea la maximum a capacităţii sale intelectuale. Îi place televiziunea, a lucrat cu Jimmy Kimmel, iar în prezent este un jurnalist de succes.
Bineînteles, CV-ul său este la fel de surprinzător ca şi personajul. Stripper, chelner pe role şi model nud. În anii de adolescenţă, Rosner a dus o luptă acerbă cu profesorii care intemţionau să-l trimită mai devreme la cursuri superioare, "lupta" culminând cu Rosner schimbandu-şi numele pentru a rămâne în liceu pentru că, spune el, "îi placea viaţa de acolo".
Gari (Kimovici) Kasparov este pe locul cinci, cu un IQ de 190. Născut în 1963, s-a remarcat prin talentul său aparte la jocul de şah. În 1976 a câştigat Campionatul de Juniori al Uniunii Sovietice cu 7 puncte din 9 posibile. A repetat performanţa în anul următor cu un punctaj de 8,5/9. După ce a terminat pe primul loc la Memorialul Sokolsky în 1978, Kasparov a declarat că vrea să ajungă campion mondial de juniori, titlu pe care l-a şi cucerit în 1980.
Din 1985 până la retragerea sa din 2005, Kasparov a deţinut clasificarea cea mai ridicată din lume în Clasamentul ELO. Kasparov deţine şi alte recorduri mondiale. Cu valoarea coeficientului ELO de 2851 puncte, cu care a fost creditat în iulie 1999 de către Federaţia Internaţională a Şahului, Kasparov este deţinătorul celui mai ridicat scor ELO atins vreodată de un şahist.
La retragerea sa din lumea şahului profesionist, Kasparov era pe primul loc cu un punctaj de 2812. Tot ca un vârf al întregii sale cariere, Gari Kasparov este deţinătorul premiului Oscar la Şah, pe care l-a câştigat de UNSPREZECE ori.
James Woods deţine locul şase, cu un IQ de 180. Născut în 1947, Woods este un actor american de film şi televiziune. A obţinut două nominalizări la Premiul Oscar şi a câştigat trei premii Emmy. Deşi a fost un elev eminent şi ar fi putut să aleagă orice profesie din lume, James a ales să fie actor, o meserie care nu îi solicită prea tare inteligenţa, potrivit declaraţiilor sale.
Judit Polgár este pe locul şapte, cu un IQ de 170 . Nascută în 1976, Judith este o şahistă evreică maghiară, mare maestru al şahului. Este şi cel mai bun jucător de şah femeie din istorie. A devenit cel mai tânăr mare maestru pe când avea doar 15 ani.
Joacă şah din copilărie, antrenată de tatăl ei, László Polgár, care era pedagog. Între anii 1988 - 1990 ea a început să câştige turnee de şah la juniori, fiind singura fată din categoria de vârstă între 12 şi 14 ani. Titlul de mare maestru la şah îl obţine la 15 ani, doborând astfel recordul deţinut de Bobby Fischer.
Participă şi la turneele masculine de şah, fiind de fapt singura femeie din lume care a luat parte la acestea. Câştigă de două medalia de aur la olimpiadele feminine de şah din Thessaloniki 1988 şi Novi Sad 1990. La începutul anului 2003 depăşeşte punctajul Elo de 2700 puncte, fiind numită "Super-Mare maestru la şah".
Sir Andrew John Wiles, născut în 1953 este pe locul opt şi are un IQ de 170. Este un matematician englez şi profesor la Universitatea Princeton. Cunoscut mai ales pentru faptul că a reuşit demonstraţia Marii Teoreme a lui Fermat, în 1994. Este autorul mai multor realizări importante în Teoria numerelor. Posesorul a 15 premii in matematică şi ştiinţă.
Paul Gardner Allen, născut în1953, este pe locul nouă, cu un IQ de 170. Este un antreprenor american a cărui avere are la bază construirea împreună cu Bill Gates a companiei Microsoft. El apare foarte des în lista celor mai bogaţi oameni din lume, în anul 2006 el fiind clasat de către revista Forbes pe locul şase în lume, cu o avere estimată la 22 de miliarde de dolari americani.
El este directorul companiei Charter Communications şi a renunţat la acţiunile companiei Dreamworks Animation. Allen este de asemenea şi proprietarul a două echipe sportive profesioniste: Seattle Seahawks din Liga de fotbal american şi Portland Trail Blazers din NBA.
Pe ultimul loc, dar nu cel din urmă, se află Stephen Hawking, născut în 1942. Este un fizician englez, teoretician al originii universului şi unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, deţinută cândva de Isaac Newton.
Născut în ziua când se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei, şi-a făcut educaţia la St. Albans School (Hertfordshire) şi la University College (Oxford). La vârsta de 20 de ani obţine titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde îşi începe activitatea didactică şi ştiinţifică.
În 1963, la vârsta de 21 de ani, Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a muşchilor. În urma unui examen medical, se constată o boală progresivă de neuron motor, afecţiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. I se dau maximum 3 ani de trăit. Hawking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidităţii. Paralizia progresează şi, cu timpul, devine complet imobilizat, îşi pierde vocea şi este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat (conceput special pentru el de un prieten), care poate fi controlat cu mişcări ale capului şi globilor oculari, la o viteză de cincisprezece cuvinte pe minut!
Infirmitatea nu îl poate împiedica să îşi continue activitatea didactică şi ştiinţifică. Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală şi mecanica cuantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra originii şi evoluţiei universului în expansiune, din momentul "marii explozii" iniţiale ("The Big Bang") şi întreprinde studii asupra relaţiei dintre găurile negre din univers şi termodinamică.
Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste găuri negre au o durată de existenţă limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o "evaporare" treptată a acestora sub forma radiaţiei Hawking.
Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admiţând că radiaţia se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei găuri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de paradoxul informaţional al găurilor negre.
La Conferinţa Internaţională asupra Relativităţii Generale şi Gravitaţiei din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis idea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informaţii asupra întregii materii pe care au asimilat-o.
Acesta ar fi, pe scurt, un top al celor mai inteligenţi oameni ai planetei, încă în viaţă.