Ucraina şi NATO au dat publicităţii o declaraţie comună privind protejarea drepturilor minorităţilor după ameninţările Ungariei
foto: publika.md
Ucraina şi Organizaţia Atlanticului de Nord au dat publicităţii joi o declaraţie comună privind protejarea drepturilor minorităţilor în Ucraina, un gest salutat de autorităţile din Ungaria care ameninţaseră anterior să blocheze aderarea Ucrainei la NATO din cauza acestei probleme, informează agerpres.ro.
Ungaria a criticat virulent Kievul pentru ceea ce spune ea că reprezintă limitarea drepturilor celor circa 150.000 de etnici maghiari de a folosi limba maternă, în special în educaţie, după ce în 2017 Ucraina a adoptat o lege care restricţionează utilizarea limbilor minorităţilor în şcoli.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se afla miercuri în Ucraina pentru a arăta sprijinul Alianţei pentru Kiev în aceeaşi zi în care preşedintele rus Vladimir Putin a efectuat o vizită în Ungaria.
Diplomaţii ungari s-au opus prin veto unui proiect anterior al declaraţiei comune Ucraina-NATO, întrucât textul nu conţinea o referire la obligaţia ţării vecine de a respecta pe deplin drepturile etnicilor maghiari din Ucraina.
Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia s-au degradat mai mult ca oricând în urma anexării de către Moscova a peninsulei Crimeea în 2014 şi a sprijinului său pentru rebelii separatişti din estul Ucrainei într-un conflict care a ucis peste 13.000 de persoane până acum.
Problema limbii este o chestiune sensibilă în Ucraina unde unii argumentează că preeminenţa limbii ruse este o moştenire a erei sovietice care subminează identitatea ucraineană.
În cursul ultimilor ani, a existat o preocupare pentru promovarea limbii ucrainene în instituţiile de stat, şcoli, televiziune şi mass-media.
Dar legea lingvistică adoptată în 2017 a făcut ca UE să ceară o examinare a acesteia, ceea ce a dus la un raport şi recomandări din partea Comisiei de la Veneţia, organ consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituţional.
"În privinţa protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale, ne-am asigurat aliaţii că Ucraina se conformează tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneţia cu privire la Legea educaţiei", a spus Zelenski în conferinţa de presă susţinută împreună cu Stoltenberg.
Comisia a cerut Ucrainei să asigure un nivel substanţial de predare în limbile oficiale ale Uniunii Europene, cum ar fi ungara şi româna, ambele vorbite de minorităţi semnificative în Ucraina.
De asemenea, Comisia a mai declarat că Ucraina trebuie să asigure o proporţie suficientă de predare în limbile minorităţilor, pe lângă ucraineană, să acorde mai mult timp pentru o reformă graduală, exceptând şcolile private, şi să angajeze un nou dialog cu minorităţile.
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a afirmat că declaraţia NATO arată că Ucraina trebuie să redea minorităţilor naţionale drepturile care le-a fost luate.
"Ungaria este pregătită de consultări cu noii lideri ucraineni", menţionează Peter Szijjarto într-un comunicat. "Un nou preşedinte, o nouă speranţă", apreciază ministrul ungar.
Ungaria a criticat virulent Kievul pentru ceea ce spune ea că reprezintă limitarea drepturilor celor circa 150.000 de etnici maghiari de a folosi limba maternă, în special în educaţie, după ce în 2017 Ucraina a adoptat o lege care restricţionează utilizarea limbilor minorităţilor în şcoli.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se afla miercuri în Ucraina pentru a arăta sprijinul Alianţei pentru Kiev în aceeaşi zi în care preşedintele rus Vladimir Putin a efectuat o vizită în Ungaria.
Diplomaţii ungari s-au opus prin veto unui proiect anterior al declaraţiei comune Ucraina-NATO, întrucât textul nu conţinea o referire la obligaţia ţării vecine de a respecta pe deplin drepturile etnicilor maghiari din Ucraina.
Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia s-au degradat mai mult ca oricând în urma anexării de către Moscova a peninsulei Crimeea în 2014 şi a sprijinului său pentru rebelii separatişti din estul Ucrainei într-un conflict care a ucis peste 13.000 de persoane până acum.
Problema limbii este o chestiune sensibilă în Ucraina unde unii argumentează că preeminenţa limbii ruse este o moştenire a erei sovietice care subminează identitatea ucraineană.
În cursul ultimilor ani, a existat o preocupare pentru promovarea limbii ucrainene în instituţiile de stat, şcoli, televiziune şi mass-media.
Dar legea lingvistică adoptată în 2017 a făcut ca UE să ceară o examinare a acesteia, ceea ce a dus la un raport şi recomandări din partea Comisiei de la Veneţia, organ consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituţional.
"În privinţa protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale, ne-am asigurat aliaţii că Ucraina se conformează tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneţia cu privire la Legea educaţiei", a spus Zelenski în conferinţa de presă susţinută împreună cu Stoltenberg.
Comisia a cerut Ucrainei să asigure un nivel substanţial de predare în limbile oficiale ale Uniunii Europene, cum ar fi ungara şi româna, ambele vorbite de minorităţi semnificative în Ucraina.
De asemenea, Comisia a mai declarat că Ucraina trebuie să asigure o proporţie suficientă de predare în limbile minorităţilor, pe lângă ucraineană, să acorde mai mult timp pentru o reformă graduală, exceptând şcolile private, şi să angajeze un nou dialog cu minorităţile.
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a afirmat că declaraţia NATO arată că Ucraina trebuie să redea minorităţilor naţionale drepturile care le-a fost luate.
"Ungaria este pregătită de consultări cu noii lideri ucraineni", menţionează Peter Szijjarto într-un comunicat. "Un nou preşedinte, o nouă speranţă", apreciază ministrul ungar.