Uniunea Europeană va debloca un ajutor de urgenţă de 170 de milioane de euro pentru Siria
Uniunea Europeană va debloca un ajutor de urgenţă de 170 de milioane de euro pentru a face faţă situaţiei umanitare din Siria, a declarat miercuri un înalt responsabil european care s-a aflat într-o vizită la Ankara alături de şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, relatează AFP.
Din această sumă, 60 de milioane de euro vor fi dedicate provinciei Idlib din nord-vestul Siriei, afectată de o gravă criză umanitară, a spus Josep Borrell în cadrul unei conferinţe de la Ankara, unde s-a întâlnit cu mai mulţi responsabili turci, scrie agerpres.ro.
Anterior, Reuters a relatat, citând surse diplomatice, că ajutorul suplimentar de 60 de milioane de dolari pentru Idlib va fi prevăzut în declaraţia adoptată la Zagreb, cu prilejul reuniunii de urgenţă a miniştrilor de externe ai UE de vineri.
Provincia Idlib este locul în care a avut loc ultima intensificare a conflictului de nouă ani din Siria, unde forţele guvernamentale siriene sprijinite de Rusia se înfruntă cu rebelii susţinuţi de Turcia. Potrivit ONU, eforturile umanitare de a ajuta aproape un milion de persoane strămutate din cauza luptelor au fost copleşite.
"Comisia Europeană mobilizează încă 60 de milioane de euro în asistenţă umanitară pentru nord-vestul Siriei", se menţionează într-un draft de declaraţie pregătită pentru reuniunea de la Zagreb a miniştrilor de externe ai UE, potrivit unor diplomaţi.
Statele membre UE sunt însă angrenate într-o dispută privind cum să reacţioneze faţă de Turcia, în condiţiile în care Ankara nu mai respectă acordul din 2016 cu blocul comunitar de a ţine sub control migraţia din Orientul Mijlociu.
UE vrea să evite cu orice preţ repetarea crizei din 2015-2016, când peste un milion de refugiaţi şi migranţi au ajuns pe teritoriul său, copleşind sistemele de securitate şi de asistenţă socială şi alimentând sprijinul pentru eurosceptici şi grupurile de dreapta în blocul comunitar.
Oficialii UE susţin că în jur de 25.000 de persoane se află acum la frontiera greco-turcă încercând să pătrundă pe teritoriul UE, iar Atena a cerut o linie dură în ceea ce priveşte "şantajul" preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
În ultimul draft de declaraţie, care până acum nu este sprijinit de Grecia şi Cipru, se menţionează, de asemenea, că blocul "va continua sprijinul... inclusiv pentru refugiaţii din Turcia, în conformitate cu angajamentele din acordul UE-Turcia din 2016".
Înainte de discuţiile de vineri ale miniştrilor de externe, miniştrii de interne ai statelor UE se întâlnesc miercuri la Bruxelles pentru a-şi exprima sprijinul pentru Grecia în protejarea frontierei externe a UE.
În timp ce poliţia din Grecia a folosit tunuri cu apă şi gaze lacrimogene împotriva migranţilor din Turcia care voiau să treacă graniţa, Charles Michel, preşedintele Consiliului European, s-a întâlnit cu Erdogan pentru a-i afla cererile în schimbul reluării de către Turcia a măsurilor de stopare a fluxului de migranţi.
Turcia găzduieşte peste 3,5 milioane de refugiaţi din Siria şi blocul comunitar a oferit deja 6 miliarde de euro în sprijin umanitar în conformitate cu acordul din 2016.
"Nu este o repetare a crizei migraţiei din 2015-2016, cel puţin nu încă. Erdogan are probleme în Siria, are probleme cu Rusia şi face presiuni să primească mai mult sprijin din partea noastră. Noi îi putem da bani, dar el cere sprijin militar", a declarat un diplomat al UE.
"Este foarte greu să vedem Cipru sau Grecia - care vor o clarificare a propriilor lor probleme cu Turcia - fiind de acord să deblocăm bani pentru Erdogan sau să-l sprijinim într-un sens militar", a adăugat el.
Cancelarul german Angela Merkel a fost citată cu afirmaţia că este de acord cu instituirea de zone de securitate în nordul Siriei. Ele ar putea fi discutate vineri, dar s-ar putea să nu se ajungă la un consens în cadrul UE, care este angrenată într-o dispută cu Turcia privind forajele din estul Mediteranei, notează Reuters.
Din această sumă, 60 de milioane de euro vor fi dedicate provinciei Idlib din nord-vestul Siriei, afectată de o gravă criză umanitară, a spus Josep Borrell în cadrul unei conferinţe de la Ankara, unde s-a întâlnit cu mai mulţi responsabili turci, scrie agerpres.ro.
Anterior, Reuters a relatat, citând surse diplomatice, că ajutorul suplimentar de 60 de milioane de dolari pentru Idlib va fi prevăzut în declaraţia adoptată la Zagreb, cu prilejul reuniunii de urgenţă a miniştrilor de externe ai UE de vineri.
Provincia Idlib este locul în care a avut loc ultima intensificare a conflictului de nouă ani din Siria, unde forţele guvernamentale siriene sprijinite de Rusia se înfruntă cu rebelii susţinuţi de Turcia. Potrivit ONU, eforturile umanitare de a ajuta aproape un milion de persoane strămutate din cauza luptelor au fost copleşite.
"Comisia Europeană mobilizează încă 60 de milioane de euro în asistenţă umanitară pentru nord-vestul Siriei", se menţionează într-un draft de declaraţie pregătită pentru reuniunea de la Zagreb a miniştrilor de externe ai UE, potrivit unor diplomaţi.
Statele membre UE sunt însă angrenate într-o dispută privind cum să reacţioneze faţă de Turcia, în condiţiile în care Ankara nu mai respectă acordul din 2016 cu blocul comunitar de a ţine sub control migraţia din Orientul Mijlociu.
UE vrea să evite cu orice preţ repetarea crizei din 2015-2016, când peste un milion de refugiaţi şi migranţi au ajuns pe teritoriul său, copleşind sistemele de securitate şi de asistenţă socială şi alimentând sprijinul pentru eurosceptici şi grupurile de dreapta în blocul comunitar.
Oficialii UE susţin că în jur de 25.000 de persoane se află acum la frontiera greco-turcă încercând să pătrundă pe teritoriul UE, iar Atena a cerut o linie dură în ceea ce priveşte "şantajul" preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
În ultimul draft de declaraţie, care până acum nu este sprijinit de Grecia şi Cipru, se menţionează, de asemenea, că blocul "va continua sprijinul... inclusiv pentru refugiaţii din Turcia, în conformitate cu angajamentele din acordul UE-Turcia din 2016".
Înainte de discuţiile de vineri ale miniştrilor de externe, miniştrii de interne ai statelor UE se întâlnesc miercuri la Bruxelles pentru a-şi exprima sprijinul pentru Grecia în protejarea frontierei externe a UE.
În timp ce poliţia din Grecia a folosit tunuri cu apă şi gaze lacrimogene împotriva migranţilor din Turcia care voiau să treacă graniţa, Charles Michel, preşedintele Consiliului European, s-a întâlnit cu Erdogan pentru a-i afla cererile în schimbul reluării de către Turcia a măsurilor de stopare a fluxului de migranţi.
Turcia găzduieşte peste 3,5 milioane de refugiaţi din Siria şi blocul comunitar a oferit deja 6 miliarde de euro în sprijin umanitar în conformitate cu acordul din 2016.
"Nu este o repetare a crizei migraţiei din 2015-2016, cel puţin nu încă. Erdogan are probleme în Siria, are probleme cu Rusia şi face presiuni să primească mai mult sprijin din partea noastră. Noi îi putem da bani, dar el cere sprijin militar", a declarat un diplomat al UE.
"Este foarte greu să vedem Cipru sau Grecia - care vor o clarificare a propriilor lor probleme cu Turcia - fiind de acord să deblocăm bani pentru Erdogan sau să-l sprijinim într-un sens militar", a adăugat el.
Cancelarul german Angela Merkel a fost citată cu afirmaţia că este de acord cu instituirea de zone de securitate în nordul Siriei. Ele ar putea fi discutate vineri, dar s-ar putea să nu se ajungă la un consens în cadrul UE, care este angrenată într-o dispută cu Turcia privind forajele din estul Mediteranei, notează Reuters.