Nivelurile periculoase de căldură care au ars mai multe zone din emisfera nordică în această vară probabil vor afecta majoritatea zonelor de pe glob cu o frecvență de trei ori și chiar de până la 10 ori mai mare până la sfârșitul acestui secol, având în vedere că impactul crizei climatice provocate de om accelerează, arată un nou studiu citat de CNN, citează digi24.ro.

Această creștere este prognozată să se petreacă în statele de la latitudinile medii, precum SUA, China, Japonia și cele din Vestul Europei, potrivit unui studiu publicat joi în Communications Earth & Environment de către cercetătorii de la Universitatea Harvard și Universitatea Washington. „Căldura periculoasă” este definită ca temperaturi începând de la 39,4 grade Celsius. Până în 2050, numărul de zile cu căldură periculoasă în aceste regiuni se va dubla cel puțin.

Valurile mortale de căldură sunt în prezent rare la latitudini medii, însă probabil ele vor începe să aibă loc anual în aceste regiuni. Chicago, spre exemplu, este prognozat să treacă printr-un număr de 16 ori mai mare de valuri de caniculă până în 2100, arată studiul.

Situația va fi și mai gravă la tropice, unde oamenii ar putea fi expuși la căldură periculoasă în majoritatea zilelor din an. Zilele de „caniculă extrem de periculoasă” – care sunt definite ca fiind cu temperaturi de 51 de grade Celsius – s-ar putea dubla. Experții spun că acele niveluri de căldură împing limitele supraviețuirii umane.

Prognozele au fost făcute presupunând că temperaturile medii globale vor crește cu două grade Celsius, o limită stabilită în cadrul Acordului de la Paris din 2015. Acordul spune că un obiectiv de 1,5 grade Celsius de încălzire maximă este de preferat și există un ritm tot mai ridicat în lume pentru a menține limita de 1,5 grade Celsius prin eliminarea mai aprofundată și mai rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Valurile de caniculă care au doborât recorduri în ultimele veri vor deveni mult mai frecvente în locuri precum America de Nord și Europa”, a spus autorul coordonator al studiului, Lucas Vargas Zeppetello de la Universitatea Harvard, într-un comunicat de presă. „Pentru multe locuri apropiate de Ecuator, până în anul 2100, va fi o provocare mai mult de jumătate din an să lucrezi afară, chiar dacă începem să eliminăm emisiile”.

Studiul folosește indexul căldurii, care ia în considerare atât temperatura aerului cât și umiditatea pentru a măsura impactul asupra oamenilor.

„Aceste standarde au fost create mai întâi pentru cei care lucrează în spații închise, în locuri precum camera cazanelor, însă nu au fost gândite drept condiții care s-ar petrece în afară, în mediul înconjurător. Însă le vedem acum”, a spus Vargas Zeppetello.

Națiunile lumii au agreat anult trecut la discuțiile internaționale privind clima, de la Glasgow, Scoția, să se prezinte la discuțiile din 2022 din Egipt cu planuri de reducere a emisiilor care să se alinieze cu Acordul de la Paris. Câteva țări au depășit termenele limită pentru înaintarea planurilor actualizate.

Autorii studiului spun că lumea trebuie să găsească moduri de a se adapta la nivelurile de căldură în schimbare pentru a evita creșterea numărului de îmbolnăviri, în special printre persoanele în vârstă, în rândul celor care lucrează afară și cei cu venituri reduse.

Câteva țări europene sunt slab pregătite pentru a face față unei canicule extreme. În Marea Britanie, spre exemplu, puține persoane aveau aer condiționat, trenurilor au fost anulate iar o pistă de aeroport s-a topit în timpul valului canicular din această vară, în care temperaturile au depășit 40 de grade Celsius pentru prima dată de când se fac înregistrări oficiale.

Studiul a analizat previziunile din modelele existente privind clima globală, proiecții ale creșterii populaționale și relația dintre creșterea economică și emisiile de carbon pentru a stabili cât de mult și cât de rapid sunt așteptate temperaturile să urce.

Acesta estimează și că există doar o șansă de 0,1% de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius până în 2100 iar lumea cel mai probabil se va apropia de o încălzire de două grade Celsius cel mai devreme în 2050. Multe țări și afaceri își propun să ajungă la emisii net zero – ceea ce înseamnă că emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt mai mari decât cele scoase din atmosferă – până în același an.

„Acestea sunt scenarii înfricoșătoare pe care încă avem capacitatea să le evităm. Studiul arată abisul, însă arată și că avem posibilitatea de a preveni aceste scenarii”, a spus Vargas Zeppetello.

Valurile de caniculă din Europa vor deveni noul „normal” până în 2035

Valurile de căldură în Europa vor deveni un fenomen normal până în 2035, chiar dacă toate țările își reduc emisiile de gaze cu efect de seră cu atât cât și-au propus, potrivit unei alte analize publicate joi de Serviciul de Meteorologie al Regatului Unit, relatează CNN.

Recorduri locale de temperatură au fost doborâte anul acesta în Marea Britanie, anumite părți din Spania, Portugalia și Franța, care au luptat și cu incendiile de vegetație, deoarece atât căldura, cât și seceta lasă pădurile și pășunile uscate. Potrivit studiului, temperaturile în Europa Centrală vor fi până în 2100 cu peste 4 grade Celsius mai ridicate decât erau în epoca preindustrială. Oamenii de știință spun acum că toate valurile de căldură poartă amprentele schimbărilor climatice induse de om, cauzate în principal de arderea combustibililor fosili.

„În urma valului de căldură european din 2003, despre care se estimează că a ucis peste 70.000 de oameni, am prezis că astfel de temperaturi, atât de excepționale la acea vreme, vor deveni norma dacă emisiile vor continua. Această predicție a fost acum realizată”, a spus Peter Stott de la Met Office.

„Riscurile de vreme extremă, inclusiv incendii, secetă și viituri, vor continua să crească rapid, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse substanțial”, a mai adăugat acesta.

Studiile au fost publicate cu puțin mai mult de două luni înaintea discuțiilor internaționale COP27 despre climă care vor avea loc în Egipt. Țările au convenit anul trecut să-și alinieze planurile cu scopul de a limita încălzirea globală la 1,5 C până la sfârșitul COP27.