Astăzi este marcată ziua internaţională a jazzului
foto:
La 30 aprilie este sărbătorită Ziua internaţională a jazzului. Această formă importantă de artă este celebrată în fiecare an pentru a crea un dialog universal al păcii, al respectului între culturi şi al înţelegerii, pentru eradicarea discriminării, promovarea libertăţii de exprimare, şi pentru a reuni comunităţi, artişti şi pasionaţi de jazz din toate colţurile lumii. "Jazzul nu este doar muzică, ci un mod de viaţă, este un mod de a fi, un mod de a gândi", spunea cântăreaţa, compozitoarea şi activista pentru drepturile civile americane, Nina Simone, pe en.unesco.org.
Ziua internaţională a jazzului a fost proclamată de UNESCO, în noiembrie 2011, iar prima ediţie a fost marcată de UNESCO şi Institutul Thelonious Monk de Jazz, în 2012, prin organizarea a trei concerte susţinute la Paris, la sediul mondial al UNESCO, la ''Congo Square'' din New Orleans, locul de naştere al jazz şi la Sala Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, concerte care au reunit artiştii de renume mondial, scrie agerpres.ro.
Sfidând orice definiţie, jazzul se exprimă în multe limbi şi a devenit o forţă unificatoare pentru adepţii lui, indiferent de rasă, religie, origine etnică sau naţională. Mult timp considerată o muzică de bar şi de dans, jazz-ul a devenit o formă de artă internaţională, care evoluează continuu, traversând globul, inspirându-se din muzica ţărilor şi regiunilor pe care le străbate. Desemnat de cel de-al 100-lea Congres al Statelor Unite drept "o comoară naţională americană rară şi valoroasă", jazz-ul acţionează ca o forţă unificatoare, care sparge barierele şi creează oportunităţi pentru înţelegere reciprocă şi toleranţă, scrie jazzyday.com
În împrejurările actuale create de pandemia de coronavirus evenimentele dedicate Zilei internaţionale a jazzului se vor desfăşura în mare parte online. Informaţii şi idei despre cum să marcăm Ziua internaţională a Jazzului pot fi găsite pe jazzday.com, unde iubitorii de jazz şi practicienii sunt invitaţi să îşi posteze videoclipurile şi înregistrările audio. De asemenea, sunt binevenite şi alte forme virtuale de participare pentru a demonstra solidaritatea cu toţi cei afectaţi de provocarea sanitară actuală. Organizatorii şi participanţii sunt încurajaţi să conceapă modalităţi creative de a sărbători jazz-ul şi să transmită mesajul de uniune, având în vedere reducerea riscului de expunere la îmbolnăvirea cu COVID-19, se menţionează pe jazzday.com/news.
"Astăzi, mai mult ca altă dată, să ne unim şi să transmitem valorile mişcării globale a Zilei dedicate jazzului pe întreaga planetă şi să folosim această ocazie ca o oportunitate pentru ca omenirea să se reconecteze, acum când o mare parte a populaţiei se află în izolare şi incertitudine", susţine Herbie Hancock, ambasadorul bunăvoinţei UNESCO, pe en.unesco.org.
În ţara noastră, între mari artişti ai jazzului se numără: Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Arthur Balogh, Lucian Ban, Liviu Butoi, Garbis Dedeian, Damian Drăghici, Vlaicu Golcea, Eugen Gondi, Imre Alexandru, Mihai Iordache, Alex Man, Elena Mindru, Pedro Negrescu, Richard Oschanitzky, Anca Parghel, Sorin Romanescu, Harry Tavitian, Paul Weiner.
Ziua internaţională a jazzului a fost proclamată de UNESCO, în noiembrie 2011, iar prima ediţie a fost marcată de UNESCO şi Institutul Thelonious Monk de Jazz, în 2012, prin organizarea a trei concerte susţinute la Paris, la sediul mondial al UNESCO, la ''Congo Square'' din New Orleans, locul de naştere al jazz şi la Sala Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, concerte care au reunit artiştii de renume mondial, scrie agerpres.ro.
Sfidând orice definiţie, jazzul se exprimă în multe limbi şi a devenit o forţă unificatoare pentru adepţii lui, indiferent de rasă, religie, origine etnică sau naţională. Mult timp considerată o muzică de bar şi de dans, jazz-ul a devenit o formă de artă internaţională, care evoluează continuu, traversând globul, inspirându-se din muzica ţărilor şi regiunilor pe care le străbate. Desemnat de cel de-al 100-lea Congres al Statelor Unite drept "o comoară naţională americană rară şi valoroasă", jazz-ul acţionează ca o forţă unificatoare, care sparge barierele şi creează oportunităţi pentru înţelegere reciprocă şi toleranţă, scrie jazzyday.com
În împrejurările actuale create de pandemia de coronavirus evenimentele dedicate Zilei internaţionale a jazzului se vor desfăşura în mare parte online. Informaţii şi idei despre cum să marcăm Ziua internaţională a Jazzului pot fi găsite pe jazzday.com, unde iubitorii de jazz şi practicienii sunt invitaţi să îşi posteze videoclipurile şi înregistrările audio. De asemenea, sunt binevenite şi alte forme virtuale de participare pentru a demonstra solidaritatea cu toţi cei afectaţi de provocarea sanitară actuală. Organizatorii şi participanţii sunt încurajaţi să conceapă modalităţi creative de a sărbători jazz-ul şi să transmită mesajul de uniune, având în vedere reducerea riscului de expunere la îmbolnăvirea cu COVID-19, se menţionează pe jazzday.com/news.
"Astăzi, mai mult ca altă dată, să ne unim şi să transmitem valorile mişcării globale a Zilei dedicate jazzului pe întreaga planetă şi să folosim această ocazie ca o oportunitate pentru ca omenirea să se reconecteze, acum când o mare parte a populaţiei se află în izolare şi incertitudine", susţine Herbie Hancock, ambasadorul bunăvoinţei UNESCO, pe en.unesco.org.
În ţara noastră, între mari artişti ai jazzului se numără: Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Arthur Balogh, Lucian Ban, Liviu Butoi, Garbis Dedeian, Damian Drăghici, Vlaicu Golcea, Eugen Gondi, Imre Alexandru, Mihai Iordache, Alex Man, Elena Mindru, Pedro Negrescu, Richard Oschanitzky, Anca Parghel, Sorin Romanescu, Harry Tavitian, Paul Weiner.