În societatea noastră se discută, în mod inutil, despre denumirea limbii oficiale. Această dispută este doar un subterfugiu pentru politicieni. Probleme cu adevărat stringente sunt calitatea limbii pe care o vorbim şi sărăcia din bibliotecile de la sate. De această părere au fost invitaţii unei ediţii speciale din cadrul campaniei "Eu sunt Moldova!" de la Publika TV.

"Limbii române i s-a spus pe nume în sistemul de învăţământ. Şi asta dă jos toate celelalte subiecte şi toate celelalte discuţii absolut inutile. Atâta cât ne certăm noi pierdem din vedere alte lucruri foarte importante: cum vorbim această limbă, cât de accesibilă este cartea de limbă română", a explicat doctorul în filologie Irina Condrea.

"S-ar părea că e provocată această interminabilă polemică ca să nu ajungem la bibliotecile din localităţi. După 20 de ani au numai 10 cărţi în grafie latină. Asta-i problema: că şcolile nu sunt echipate cu cărţi, cu manuale, cu profesori. Se face vâlvâtaie din acest artificiu ca să nu ajungem la probleme reale", spune poetul Iulian Filip.

În opinia politicianului Iurie Roşca, articolul 13 din Constituţie trebuie să corespundă Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova. "Constituţia este o lege amendabilă, perfectibilă, care poate fi schimbată, modificată. Cu excepţia unui singur document, care fondează statul Republica Moldova – Declaraţia de Independenţă, unde scrie negru pe alb: limba română", a punctat politicianul.

Secretarul Partidului Patria-Rodina, Valentin Crîlov, este de altă părere. El consideră că Legea Supremă, care stipulează că denumirea limbii oficiale este moldovenească, trebuie respectată, inclusiv în sistemul educaţional.