Este posibil ca grija și obsesia pentru o alimentație sănătoasă și pentru ceea ce mănânci să se transforme treptat în boală? Da! – răspund specialiștii. Această obsesie este o nouă tulburare alimentară, cunoscută sub numele de ortorexie nervoasă, scrie Avantaje.ro.

Doctorul american Steven Bratman este cel care a recunoscut pentru prima dată existența acestei afecțiuni. El spune că ortorexia este cu atât mai periculoasă, cu cât se instalează pe nesimțite, în modul cel mai inocent. Spre deosebire de alte obișnuințe proaste, această dependență este foarte bine deghizată în… virtute.
Atenție! Alimentația sănătoasă poate dăuna serios sănătații… Nutriționiștii ne spun care sunt primele semne ale faptului că mâncarea “ideală” îți poate face mai mult rău decât bine.

• Pofta reprimată de a mânca alimente pe care tu le consideri inacceptabile.
• Sentimente de vinovăție sau neliniște față de mâncare.
• Grija exagerată pentru ce mănânci la ocazii speciale.

Semnale fizice

• Ciclu menstrual neregulat, până la dispariție.

• Dificultăți de memorare și concentrare.

• Absența dorinței sexuale.

• Rezistența scăzută la infecții, răceală și gripă.

• Oboseală cronică.

Există din ce în ce mai multe persoane (mai ales în rândul tinerelor) care trăiesc într-o continuă dietă în majoritatea timpului: regimuri fără grăsimi, fără carne sau fără dulciuri. Altele elimină definitiv din alimentație alcoolul, carbohidrații (pâinea, pastele făinoase) și, uneori, chiar fructele!

Regimurile disociate au câștigat din ce în ce mai mulți adepți, în timp ce multe persoane supraviețuiesc vreme îndelungată cu celebra supă de varză – un meniu considerat cel puțin bizar în urmă cu 20 de ani.

Oricare ar fi dieta, nevoia imperioasă care ne împinge să o adoptăm este, în general, aceeași: să arătăm mai subțiri și să fim mai sănătoase. Poate fi ceva rău în asta?
Paradoxal, o intenție cât se poate de lăudabilă se transformă, treptat, în boală: ortorexia nervoasă.

Chiar dacă nu este letal și încă foarte puțin cunoscut la noi și chiar în Europa Occidentală, controlul obsesiv al dietei, ca orice extremism, nu poate fi decât periculos pentru sănătate. Mâncarea nu ar trebui să fie o preocupare majoră decât în cazuri speciale (alergii sau intoleranțe alimentare).

Dacă 90% din timp te gândești la ce mănânci sau viața ta se desfășoară în jurul "necesităților" alimentare, atunci înseamnă că ai nevoie de ajutor specializat. În era semipreparatelor și a alimentelor sintetice, dar și a obezității și altor boli generate de dezechilibrul alimentar, cele mai multe dintre noi am devenit preocupate de alimentația sănătoasă. Dar invazia de diete și sfaturi pe această temă produce, de multe ori, confuzie.

Ca să afli acest lucru, începe prin a alunga ideile fixe privind alimentația și vinovățiile legate de hrană. Renunță să mai imparți alimentele în "bune" și "rele" – astfel, nu te mai poți pedepsi pentru faptul că ai mâncat ceva "rău".

Este adevărat că acest lucru e dificil de realizat în plină eră a dietelor, dar încearcă să nu faci din mâncare centrul preocupărilor tale. Cu cât regimurile pe care le ții sunt mai drastice, cu atât poți să cazi mai ușor în plasa ortorexiei: naturiste sută la sută, care nu permit decât consumul de hrană "vie" (neprelucrată termic), cele exclusiv proteice sau fără nici un fel de grăsimi.

În timp ce anorecticii sunt obsedați de cantitate, persoanele cu ortorexie sunt obsedate de calitate.

Așa cum spune dr. Bratman, în cea mai gravă formă, devotamentul față de mâncarea sănătoasă devine aproape religios. Nu te simți pur și bun decât atunci când mănânci ce trebuie și plin de păcate – în caz contrar. Te consideri o persoană specială pentru că mănânci numai legume crude și și-e milă sau îi disprețuiești pe cei care și-au "pierdut sufletul" mâncând cartofi prăjiți și produse de patiserie.

Nutriționiștii atrag atenția asupra faptului că poți să te îngrași mai ușor atunci când toată ziua nu faci decât să-ți planifici mesele și să te gândești obsesiv la ceea ce mănânci.

La rândul lor, psihologii antidietă ne sfătuiesc: "Alimentația sănătoasă înseamnă să mănânci cât mai multe alimente naturale și numai atunci când ți-e foame, în nici un caz dacă ești obosită sau deprimată".

Regimul cu zero grăsimi duce la dispariția ciclului menstrual fiindcă nivelul scăzut de grăsimi din organism duce la scăderea producției de estrogen. Grăsimile nesaturate (care se găsesc în pește și în uleiul de măsline) sunt esențiale în menținerea sănătății: ajută digestia, duc la creșterea imunității și, în proporție potrivită, ajută la menținerea sănătații inimii.

Regimul cu zero carbohidrați duce la scăderea nivelurilor de energie până când organismul începe să-și extragă energia din masa musculară. Se recomandă ca orice dietă sa conțină cel puțin 50% carbohidrați complecși (pâine integrală, cereale și paste făinoase).

Regimul fără produse lactate privează organismul de cantitatea necesară de calciu, lăsându-l fără nicio protecție împotriva osteoporozei – boala oaselor fragile, care afectează una din trei femei aflate la menopauză.

Masa osoasă atinge un maxim în jurul vârstei de 35 de ani, după care pierde în jur de 1% în fiecare an și mult mai mult dacă nu dispune de aport suficient de calciu. 

Teoria doctorului Bratman este destul de controversată în lumea medicală, unde nu a fost diagnosticată ca atare până acum, medicii considerând că nu dispun încă de suficiente studii care să-i ateste existența. Alții cred că ortorexia nu poate fi luată în seamă atâta vreme cât obezitatea și obiceiurile alimentare proaste sunt adevărata problemă a vieții civilizate.

Atrăgând atenția asupra pericolului hrănirii prea sănătoase, Bratman recomandă în continuare cu tărie alimentația bazată pe cât mai multe legume și fructe. Chiar dacă unii pot folosi pericolul ortorexiei ca cea mai bună scuză pentru a-și continua obiceiurile alimentare nesănătoase, persoanele cu obsesii alimentare există cu adevărat, iar numărul lor este în continuă creștere.

Creșterea este cauzată și de încrederea din ce în ce mai mare a oamenilor în terapiile alternative (acestea recomandă, printre altele, regimuri destul de stricte de hrană și viață), ca și de mulțimea de alergii și boli cu etiologie necunoscută, puse de multe ori pe seama stresului, alimentației sau poluării.

• Consideri opțiunea ta alimentară drept o virtute?
• Pierzi mai mult de trei ore pe zi gândindu-te ce vei mânca?
• De când ai început să mănânci "sănătos" ai avut vreodată: dureri de cap, răni ușoare care s-au vindecat greu, senzație de "cap gol" sau probleme cu ciclul?

• Ți se pare că, cu cât citești mai mult despre alimentația sănătoasă, cu atât regimurile tale devin mai stricte?
• Povestești cu mândrie celorlalți despre obiceiurile tale alimentare?
• Îți este teamă că, o dată ce ai ajuns să iei masa în oraș sau la diferite ocazii, vei mânca ceva care îți va "strica" regimul?
• Împarți alimentele în "bune" și "rele" și te simți vinovată când mănânci ceva "rău?
• Prietenii tăi se plâng că ești prea mofturoasă ca să te invite la masă?
• La restaurant ceri lista de meniuri și după ce o consulți îndelung comanzi ceva care nu figurează acolo? Ți s-a întâmplat să rămâi intenționat acasă, ca să eviți mâncarea "nesănătoasă" din casa prietenilor?

Arta de a mânca

Pentru a fi sănătos, procesul hrănirii trebuie să urmărească doar câteva reguli de bun simț.

• Nu mânca decât atunci când îți este, cu adevărat, foame. (Animalele mănâncă doar atunci când le este foame. Merită să le urmăm exemplul!)
• Nu îți umple stomacul. La o masă, jumătate din volumul acestuia trebuie să conțină hrană solidă, un sfert lichidă și un sfert să rămână gol. În aceste condiții, digestia se va desfășura foarte ușor.
• Nu mânca niciodată ceea ce nu-ți place.
• Mestecă îndelung hrana și abia după aceea înghite-o.
• În alimentație trebuie să predomine fructele și legumele proaspete.
• Nu consuma alimente prea fierbinți sau prea reci.
• Nu citi în timpul mesei.
• Evită discuțiile în timpul mesei și, mai ales, nu vorbi cu gura plină.
  Se pot afla foarte multe despre intențiile, seriozitatea și puterea oamenilor doar analizându-le gesturile în timpul mesei.